UTILIZAREA AUDIO-VIZUALULUI IN PREDARE
UTILIZAREA AUDIO-VIZUALULUI IN PREDARE
ProEtica- Revistă Culturală
ISSN 2734-8954
ISSN-L 2734-8954
05.05.2022
UTILIZAREA AUDIO-VIZUALULUI IN PREDARE
PROF POSTOLACHE DUMITRIȚA
LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI VITEAZU VULCAN/jud.HUNEDOARA
Este indubitabil că tehnologia a produs schimbări dramatice în educaţie,cultură, comunicaţie şi economie. Ca rezultat, găsirea, transmiterea şi consumul de informaţie în formă digitală a devenit o funcţie critică în societatea umană ce influenţează puternic relaţiile sociale.
Predarea disciplinelor tehnice necesită armonizarea tuturor stilurilor de învaţare cu ultimile metode de învaţare.Toţi profesorii ştiu că simpla lecturare a lecţiei nu fuctionează. Mai multe se invaţă, creează, descoperă şi retin atunci cand elevii participă interactiv.
Pentru a inspira şi motia trebuie să existe comunicare intre profesor şi elev, astfel imbunătăţindu-se experienţa învaţării şi a evaluării.
Practica a demonstrat că utilizarea materialelor audio-vizuale, media, captează interesul elevilor, lectiile desfăşurându-se în mod antrenant, cu participarea întregii clase. Informaţiile, valorile, criteriile de judecată estetică, aporturile emoţionale şi noile dimensiuni ale imaginaţiei pe care elevii le primesc prin utilizarea tehnologiilor informatice - media sunt luate în calcul în practica educaţională.
Orice material audio-vizual prezintă caracteristici care îl recomandă pentru utilizarea la disciplinele tehnice, asfel:
• oferirea mai multor viziuni asupra aceluiaşi subiect, conducând astfel la dezbateri;
• prezentarea detaliilor, dintr-o perspectivă neobişnuită care nu se găsesc în manualele uzuale şi care nu pot fi observate prin propriile mijloace;
• redarea într-un mod accesibil a unei probleme complexe, printr-un"dosar" cu multiple intrări;
• permiterea observării genezei unui fenomen, formele sale succesive în timp, în istorie, relaţiile sale cu alte fenomene, dezvoltarea unui spirit critic în raport cu reprezentările realităţii şi simulările lor;
• formarea capacităţii de a se exprima cu ajutorul imaginilor şi /sau sunetului;
• folosirea de imagini şi sunete în construirea cunoştinţelor şi în dezvoltarea creativităţii lor;
- Uniformizarea codificării, indiferent de suport, ceea ce facilitează transferabilitatea şi prelucrarea informaţiilor.
- Posibilitatea transformării şi prelucrării informaţiei, folosind puterea de calcul a calculatorului. De îndată ce o imagine este digitizată, calculatorul va"şti" să-i aplice toate transformările legate de tipul de focalizare, deformare sau de schimbare a culorilor cu o rapiditate de neegalat.
- Calitatea constantă, fără degradare, a copiilor. Informaţia în formă binară poate fi multiplicată fără nici-o degradare a calităţii.
- Fiabilitatea transportului. Codificarea numerică a informaţiilor permite realizarea facilă a controalelor în timpul transmisiilor.
La intersecţia dintre tehnologii şi invenţiile creatoare în multimedia se situează realitatea virtuală caracterizată de:
• timp real - acţiunile utilizatorului pot modifica instantaneu spaţiul 3D;
• interactivitate - posibilitatea de muta şi manipula obiecte în spaţiul 3D;
• imersiune - sentimentul de apartenenţă/ prezenţă la spaţiul virtual 3D
Aplicaţiile cele mai importante ale realităţii virtuale sunt considerate următoarele :
• modelare, simulare şi vizualizare în domeniul ştiinţific, prin care se
obţin imaginea şi studiul diferitelor modele sau fenomene inaccesibile observaţiei directe (fluxuri de informaţii, structuri atomice, sisteme meteorologice, sisteme cosmice etc.);
• experimente şi simulări ala functionarii instalatilor, pentru învăţarea diferitelor proceduri fără a distruge aparatele sau a pune in perical viata echipei.
• sisteme de simulare (simulatoare) pentru antrenamentul piloţilor, şoferilor sau astronauţilor prin care se pot exersa manevre dificile, fără a fi în pericol viaţa participantului sau securitatea cabinei de vehicul (avion, elicopter, maşină, tren, navă maritimă, navă spaţială etc.);
• proiectare asistată de calculator (CAD) în diferite domenii (construcţii, arhitectură etc.), prin care proiectantul are posibilitatea să vadă rezultatele proiectului sub forma imaginii acestuia în timp real, să observe.
BIBLIOGRAFIE:
1. Simionescu A., Buşe F., Hodor P., Irimie S., Palamariu M 1999 Managementul resurselor umane", Editura Agir, Bucureşti
2. Pettz, Geoff, Profesorul azi. Metode modernede predare, Bucureşti, Editura Atelier Didactic, 2007
3. Bontaş, Ioan, Pedagogie.Tratat, Bucureşti, Editura BIC ALL, 2000