Un diriginte eficient

ProEtica- Revistă Culturală

 ISSN 2734-8954

 ISSN-L 2734-8954

05.07.2021

Un diriginte eficient


PROF. DE ED. VIZUALĂ STĂNESCU JUSTINA LUMINIȚA, 

LICEUL TEORETIC COSTEȘTI + LICEUL TEHN. CONSTRUCȚII DE MAȘINI MIOVENI, JUD. ARGEȘ


În cadrul abordărilor contemporane ale fenomenului educaţional se impune tot mai pregnant ca, profesorii în general şi dirigintele, în mod special, să se raporteze la cei educati, să stabilească relaţii de cooperare cu părinţii lor şi cu alţi factori interesaţi din societate. Astfel, rolul dirigintelui nu se reduce doar la educaţia la catedră sau in clasă, ci presupune o activitate de acest gen în fiecare contact relaţional cu elevii şi familiile acestora (desfăşurând o muncă de dezvoltare, de conducere şi îndrumare). Profesorul/ dirigintele are, deci, o poziţie speciala, unică, deoarece lucrează cu individualităţi psihice umane, aflate în prim proces de formare, de unde derivă necesitatea unei maxime responsabilităţi în ceea ce priveşte comportamentul şi intervenţiile sale educative.

În spiritul acestei noi tendinţe, am incercat să abordez această problematică pe dimensiuni concrete. Astfel, am elaborat şi aplicat un chestionar referitor la imaginea dirigintelui din perspectiva elevului de liceu. Din interpretarea datelor obţinute, am construit un portret al dirigintelui ideal, care poate fi descris astfel: un om înţelegător, atent, calm şi cu simţul umorului. O altă concluzie a acestei cercetări se referă la faptul ca majoritatea elevilor chestionaţi despre responsabilităţile unui diriginte reduc rolul acestuia la activitatea de motivare a absenţelor şi la sprijinul acordat lor în rezolvarea unor probleme.

Aceste idei ar putea fi un punct de pornire în îmbunătăţirea activităţii dirigintelui şi pentru sensibilizarea elevilor privind complexitatea rolurilor educative ale acestuia.

În procesul de proiectare, organizare şi conducere a activităţii educaţionale, un rol deosebit de important îl au relaţiile diriginte - elev si diriginte - familie. Relaţiile educaţionale nu se desfăşoară într-un cadru educational stabil şi inert, ci într-unul dinamic şi în permanentă schimbare. Astfel, dirigintele trebuie să cultive o atitudine activă, interesată din partea elevilor şi să contribuie la formarea, menţinerea coeziunii grupului şi la crearea unui climat stimulativ pentru desfăşurarea activităţilor educative. O consecinţă a modului în care se manifestă aceste relaţii ar fi reacţiile elevilor la sarcinile trasate de diriginte.

Problemei relaţiilor dintre diriginţi şi familie i s-a acordat în ultimul timp o atenţie şi o importanţă tot mai mare, binemeritată. O relaţie eficientă diriginte-părinte presupune, printre altele, o ascultare activă, implicarea familiei în acţiunile extraţcolare ale clasei, informări reciproce cu privire la evoluţia elevului, cultivarea şi practicarea toleranţei faţă de un punct de vedere diferit.

ÎN RELAŢIA CU ELEVII

În relatia cu elevii este bine ca un diriginte să aibă în vedere urmatoarele aspecte:
-ţine cont de particularităţile de vârstă ale elevilor săi, având în vedere faptul că adolescentul manifestă o serie de atitudini contradictorii, dă dovadă de o mare instabilitate emotivă, este foarte influenţabil de către cei din grupul în care se integrează şi este sensibil la tot ceea ce se petrece în jurul său, mai ales în familie. Este perioada în care unii tineri tind să devină hiperindependenţi, ceea ce-i poate aduce în conflict faţă cu şcoala, cât şi cu familia;
-acumulează date necesare cunoaşterii individuale ale elevilor, având în vedere randamentul şcolar, starea de sănătate, particularităţile psihice, trăsăturile de personalitate ale acestora;
-implică toţi elevii la ora de dirigenţie, care nu trebuie să constituie corvoadă nici pentru profesor, nici pentru elevi, prin utilizarea unor metode ca: studiul de caz, jocul de rol şi activitţăile pe grupe;
-acordă fiecărui elev câte o responsabilitate şi urmăreste modul în care acesta îşi îndeplineşte sarcinile, evitând instalarea liderului permanent al clasei, dirigintele trebuie să-l conştientizeze şi să-i permită să fie responsabil de propriul comportament. Sarcinile elevilor vor fi bine delimitate, iar funcţiile de conducere vor alterna, astfel încât fiecare elev să primească diferite responsabilităţi.
Oferă un model caracterial şi comportamental elevilor săi, adaptandu-şi şi controlându-şi permanent reacţiile, atitudiniile, mimica.
Ajută elevii să se cunoască reciproc prin antrenarea colectivului clasei în diverse activităţi extraşcolare, excursii, vizionari de spectacole, concursuri, cercuri.
Aplică anumite chestionare cu întrebări referitoare la cunoaşterea intereselor elevilor, a alegerii viitoarei profesii.
Respectă toţi elevii şi nu-i umileste, făcându-le observaţii în faţa întregii clase.
Tratează în mod diferenţiat fiecare caz în parte ascultând şi acordând o atenţie deosebită celor relatate de elev, fiind dispus să-şi schimbe opinia atunci când primeşte argumentarea necesară.
Formează deprinderi de muncă intelectuală şi urmăreşte regimul de viaţă al elevilor.
Cunoaşte direct pe fiecare elev prin discutii individuale.
Observă permanent starea de sănătate fizică şi mentală a elevilor, precum şi dificultăţile apărute în învaţare şi tulburările de comportament, observă şi consemnează datele sau eventualele modificări privind evoluţia conduitei elevilor în fişa de observaţie a elevilor.
Îşi pregăteste din timp elevii pentru fiecare oră de dirigenţie şi caută metode stimulative pentru desfăşurarea acestora.
Manifestă un comportament empatic.
Evidentiază elevii cu rezultate deosebite şi comportament exemplar
Organizează periodic întruniri cu profesorii clasei, psihologul şcolar şi ceilalţi factori importanţi implicaţi în procesul educative.
Controlează zilnic catalogul clasei pentru înregistrarea absenţelor, notelor elevilor şi analizează împreună cu aceştia eventualele probleme apărute.

Bibliografie

  • Soft educational Cursul Intel®Teach - Instruirea în societatea cunoaşterii:
  • Preda, V., Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2005.
  • Bocoş, M., Instruirea interactivă, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002.
  • Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 2000.
  • Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri, strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2001.
  • https://www.intel.com/content/www/ro/ro/education/k12/assessing-projects.html
  • www.didactic.ro

ProEtica- Revistă Culturală

ISSN 2734-8954 

ISSN-L 2734-8954


SCRIEȚI-NE

proeticarevista@gmail.com

Orar

Luni - Vineri

12:00 - 18:00

SÂMBĂTĂ

08:00 - 16:00

DUMINICĂ

Închis

Creat cu Webnode
Creați un site gratuit! Acest site a fost realizat cu Webnode. Creați-vă propriul site gratuit chiar azi! Începeți