Timpul liber și valorizarea lui în școală și în afara ei

ProEtica- Revistă Culturală

 ISSN 2734-8954

 ISSN-L 2734-8954

28.05.2021

Timpul liber și valorizarea lui în școală și în afara ei

Prof. înv. primar: Manea Ana-Giorgiana

Școala Gimnazială Sat Udrești, Comuna Dănicei

programului şcolar (inclusiv sarcinile extraşcolare aferente acestuia) şi timpul necesar somnului. În acelaşi timp, trebuie să avem în vedere că:

"Nemunca" şomerului nu este timp liber.

Un timp liber de calitate pentru copii este acela petrecut împreună cu părinții. Orice moment în care părinții și copiii sunt apropiați sufletește, sunt prietenoși constituie un timp liber de calitate.

Odată cu trecerea timpului, nevoile copilului se schimbă. Acesta vrea să fie ascultat, aprobat, încurajat, respectat. De timpul alocat copilului și de calitatea relației părinte - copil depinde dezvoltarea lui ulterioară. Împreună cu părinții, ei merg în excursii, vizite, la concerte, practică sporturi etc.

Natura oferă multiple modalități de folosire a timpului liber: o plimbare în pădure, o ieșire în parc, deplasări cu bicicleta, la munte, la mare etc. Sportul implică competiție, voință, atenție, disciplină, dorința de perfecțiune, fortifică organismul.

Lectura diferențiază oamenii, televizorul îi uniformizează. Calculatorul este bun la nivel informativ dar excesul dăunează ( lipsa socializării, comunicării).

Timpul liber folosit în mod recreativ, distractiv, este timpul în care se realizează o plăcere, o pasiune, un hoby (mişcare, lectură, vizionarea unui film, pictarea unui tablou, cusutul unui goblen etc.) în principal activitatea de relaxare, de destindere şi distracţie. Acest timp este mai mare sau mai mic, în funcţie de modalitatea de gândire şi de aspiraţie a fiecărui individ în parte, în funcţie de gradul de cultură, în funcţie de capacitatea de organizare şi capacitatea voluntară de a se integra într-un anumit program.

Pe copii nu prea îi învaţă nimeni cum să îşi organizeze timpul. Educaţia despre organizarea timpului se reduce la anumite "trimiteri" de genul "grăbeşte-te acasă pentru că ai de învăţat", "treci la învăţat", "nu ţi-ai organizat timpul, de aceea nu ţi-ai terminat temele nici până acum", "eşti un puturos şi de aceea ai numai note mici", "nu ştiu ce să mă fac cu tine pentru că nu termini nimic", "de ce nu ţi-ai făcut ordine în camera ta" etc (Raţă, 2007, p. 87).

Aceste tipuri de remarci nu ajută copilul în organizarea timpului, în general şi nici în petrecerea timpului liber astfel încât să-i ajute să se dezvolte ca oamenii responsabili, plăcuţi, veseli şi bine dispuşi. Diferenţele dintre realizările elevilor poartă pecetea modalităţii de gestionare a timpului total. Educarea copilului pentru aşi forma capacitatea de gestionare a timpului în general, şi a timpului liber în special, începe în familie, încă de mic când fiecare membru al familiei primeşte sarcini precise, bine ancorate în timp, cu termene de execuţie concrete.

Rolul părinţilor în structurarea timpului liber al copiilor contribuie la formarea capacităţii de gestionare a timpului liber prin: stabilirea sarcinilor, controlul permanent al realizărilor şi nerealizărilor, stimularea alegerii responsabilităţilor, obligaţiilor, sarcinilor.

Rolul şcolii în structurarea timpului liber al copiilor prin cadrele sale didactice începând cu cele de la grădiniţă şi până la învăţământul universitar ajută copii/ elevi/ studenţi să-şi formeze capacitatea de organizare a timpului. Modalitatea de gestionare a timpului, pentru elevul integrat în procesul instructiv-educativ depinde atât de preocupare cadrelor didactice şi a părinţilor cât interesul manifestat de elevi, de capacitatea lor de supunere şi acceptare a programelor de lucru.

Clubul Copiilor reprezintă unitatea şcolară care se ocupă de educaţia nonformală a tinerei generaţii prin care se aprofundează şi se completează cunoştiinţele dobândite în şcoală. Scopul activităţii în această instituţie este ocuparea utilă, eficientă şi plăcută a timpului liber al copiilor, sub îndrumarea competentă şi pasionată a cadrelor didactice cu reale disponibilităţi.

Palatul Copiilor este soluţia inteligentă pentru petrecerea timpului liber al copiilor şi adolescenţilor între 5 şi 18 ani. Cu o tradiţie veche, cu profesori experimentaţi şi pasionaţi, diverse domenii de interes sunt astfel gândite încât să trezească interesul oricărui tânăr. Copiii zilelor noastre sunt curioşi, inteligenţi, veseli, creativi, de aceea Palatul copiilor este locul unde pot să-şi pună în evidenţă inteligenţa, creativitatea, curiozitatea, momentele care să îi pună în valoare şi recompensele care să-i motiveze.

Activităţile extraşcolare sunt o provocare, încă de la vârsta preşcolarităţii. Suntem, an de an, puşi în situaţii cât mai provocatoare, în selectarea activităţilor extraşcolare în funcţie de obiectivele propuse, pentru fiecare an şi după nivelul de dezvoltare al grupei. Ţinem cont de mai mulţi factori care ar putea influenţa desfăşurarea activităţilor, cum ar fi: starea vremii, mijlocul de transport (ţinând cont de faptul că noi venim din mediul rural), sprijinul financiar de care am avea nevoie pentru a desfăşura aceste activităţi şi, nu în ultimul rând, posibilitatea copilului de a se deplasa. Toate aceste impedimente sunt depăşite cu eforturi şi multă implicare, reușind să desfăşurăm acţiuni de succes, în urma cărora copiii rămân impresionați pozitiv, pentru o lungă perioadă de timp.

Activităţile extraşcolare sunt acele activităţi planificate, organizate şi desfăşurate de educatoare în afara sălii de grupă. An de an, pe lângă celelalte planificări calendaristice, semestriale, pe proiecte tematice, planificăm şi aceste tipuri de activităţi extraşcolare, care, de regulă, cuprind experiențe educaționale ce se pot realiza prin: drumeţii, vizite la muzee, la teatrul de păpuşi, la supermaket, la piaţa de legume, brutărie, dar şi activităţi la nivel de festivaluri, concursuri, întreceri sportive, desene pe asfalt.

În toate aceste activităţi, urmărim să primeze interesul copiilor, să le putem satisface nevoile şi motivaţiile, să le dezvoltăm bagajul de cunoştinţe, spiritul ludic, cel de interpretare, artistic, să le cultivăm dragostea de istorie şi cultură românească şi, nu în ultimul rând, de conservare şi ocrotire a naturii.

Ştim că există şi impedimente, care de cele mai multe ori ne îngreunează maniera de desfăşurare a acestor activităţi, cum ar fi: starea vremii, condiţiile de sănătate a preşcolarilor, găsirea unui mijloc de transport pentru deplasarea la anumite obiective, dar şi condiţiile financiare ale familiilor, care ar fi normal să ofere biletul pentru deplasare sau intrare la teatru, să achiziţioneze materialele şi costumele necesare pentru activităţile artistice şi scenice.

Prin activităţile extraşcolare reuşim, de cele mai multe ori, să dezvoltăm spiritul artistic al copiilor, cel de interacţiune şi interactivitate - copilul se simte valoros şi vrea să dea tot ce-i mai bun - la serbare şcolară, la concursuri locale, judeţene, naţionale - doreşte să fie cunoscut şi recompensat pentru munca depusă, cel mai adesea prin aplauze, diplome, medalii, premii, cât şi dulciuri.

Ieşirea din tiparul sălii de grupă oferă copiilor oportunitatea de a se confrunta direct cu lucruri inedite, cu situaţii nemaintâlnite, cu locuri şi istorii doar auzite. Prin implicarea lor în vizitarea unor muzee, pot vedea pe viu vieţuitoare (peşti, păsări, reptile), pot vedea instrumentele și locurile care definesc marile personalități ale ţării. Le transmitem respectul faţă de valorile culturale româneşti, respectul faţă de artă şi de frumos.

Cei mai mulţi elevi sunt nemulțumiți de implicarea părinților în organizarea timpului lor liber, mai ales că o mare parte dintre părinți sunt plecați în afara țării. Elevii sunt nemulțumiți și de faptul că părinții nu au venituri suficiente pentru a le satisface nevoia de a călătorii, de a vizita cât mai multe muzee, obiective turistice, orașe, monumente istorice, parcuri de distracții etc.

Se constată și faptul că elevii sunt mulțumiți, într-o mare măsură, să-și petreacă timpul liber cu prietenii, cu tinerii de vârsta lor. Copiii nu simt o satisfacție deosebită să-și petreacă timpul liber citind, ci chiar se manifestă negativ față de lectură, în favoarea altor mijloace moderne de informare: televizorul, calculatorul sau tableta.