Studiu: Influența factorilor de mediu asupra educației copiilor
ProEtica- Revistă Culturală
ISSN 2734-8954
ISSN-L 2734-8954
20.03.2021
Studiu: Influența factorilor de mediu asupra educației copiilor
Milea Mădălina-profesor învățământ primar,
Școala Gimnazială ,,Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu, Buzău.
Etimologic, termenul " educație " ( de la " educo, -educare " ) înseamnă a crește, a instrui, a forma, a scoate din..., a duce, etc. Deci, am putea spune ca educația presupune a scoate individul ,,din starea de natură” și a-l introduce ,,în starea de cultură”. În sens larg, educaţia este activitatea specific umană care mijloceşte şi diversifică raporturile omului cu mediul, favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societăţii şi a societăţii prin intermediul omului. Educaţia este liantul dintre potenţialităţile de dezvoltare date de ereditatea individului şi oferta de posibilităţi furnizate de mediu.
Nevoile sociale modelează felul în care părinţii se vor purta cu copiii lor, şi influenţează comportamentul copiilor. Timpul pe care îl petrec copiii realizând diferite activităţi variază de la o cultură la alta. Cultura face parte din educaţie pentru că îşi pune amprenta asupra felului cum învaţă, asupra rezultatelor pe care le obţin la şcoală, asupra ocupaţiilor pe care şi le aleg adulţii şi asupra felului în care sunt stabilite programele şcolare, sau percepute concepţia despre lume şi viaţă. Dezvoltarea psihică este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni. Cei externi sunt constituiti din totalitatea acțiunilor și influențelor ce se exercită din exterior asupra formării și dezvoltării personalității umane. Aceștia sunt mediul și educația. Factorii interni sunt constituiti din totalitatea condițiilor care mijlocesc și favorizeaza dezvoltarea psihică, condiții care pot fi de natură biologică, ereditară și psihosocială.
Mediul este reprezentat de totalitatea elementelor si conditiilor de viata cu care individul interactioneaza, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltarii sale, in diferite etape de evolutie. Factorii de mediu actioneaza sub forma influentelor bioclimatice, socioeconomice, culturale, a totalitatii conditiilor, structurilor si normelor sociale (incepand cu mediul familial, si pana la mediul comunitar si societatea in ansamblu) care se manifesta fata de fiecare persoana sau grup social.
Actiunea factorilor de mediu poate fi directa sau indirecta, fiind structurati relativ intr-o forma binara; ei se prezinta individului pe de-o parte ca realitati fizice, concretizate in prezenta nemijlocita si perceptibila a persoanelor si obiectelor din lumea inconjuratoare, si, pe de alta parte, sub forma ansamblului de relatii si semnificatii care, prin interiorizare, formeaza elementele de structura si materialul de constructie necesar dezvoltarii psihice. Actiunea mediului asupra unui individ poate fi, in egala masura, favorabila unei dezvoltari normale dar poate constitui si o frana, un blocaj in dezvoltarea sa (spre exemplu, cazul copiilor care din punct de vedere biologic se nasc cu un potential normal, dar care, din cauza mediu familial deficitar, ostil, insecurizant, nu sunt stimulati suficient in perioadele optime de dezvoltare, ajungand sa prezinte semne evidente de retard intelectual sau chiar social).
Mediul, ca factor al dezvoltării psihice, este mai profund implicat in devenirea psihică umană, oferind materialul de construcție. In sens larg, mediul cuprinde ansamblul elementelor naturale, sociale, culturale ce ne inconjoară și cu care omul este în interacțiune permanentă, pe tot parcursul vieții sale. Factorii de mediu actioneaza in anumite contexte sau cadre sociale - grupurile familiale, de joc, de invatatura - care constituie si ele tot atatea medii. Influenta factorilor de mediu se exercita nu numai asupra constituirii psihicului in ontogeneza, dar si asupra proceselor fizice - osificarea, dentitia, greutatea - prin conditiile alimentare, igienice si de protectie pe care le ofera.
Acțiunea mediului fizic este mereu corelată cu cea a mediului social care direcționează valorificarea posibilităților oferite de mediul fizic și modifica actiunea acestuia in concordanță cu nevoile organismului.
Educaţia este concepută ca o investiţie în om, compusa din mai multe elemente, organizate in sistem, aflate în stranse relatii, si care fac ca o modificare produsa in unul dintre ele sa se resimta si in celelalte, astfel incat, fiecare element al actiunii educative poate fi cauza si efectul altuia. Ea reprezintă o preocupare a întregii societăţi prin valorificarea optimă a resurselor sale materiale şi umane. La realizarea educaţiei contribuie familia, mediul social, şcoala, biserica, instituţiile culturale, mass-media şi structurile asociative.
Omul nu este un produs pasiv al mediului, el este un subiect activ care, transformand mediul se transforma pe sine insusi. Mediul devine sursa a dezvoltării psihice prin faptul ca ofera individului circumstante și condiții concrete de viață, obiecte , informatii și modele de conduită, susceptibile a fi percepute si invatate; de asemenea el ofera prilejuri de comunicare si schimburi afective intre individ si cei care il inconjoara. Mediul poate actiona ca o bariera sau ca un factor care favorizeaza, faciliteaza, avantajeaza dezvoltarea psihica. Dar nici mediul nu influenteaza direct dezvoltarea psihica. Relationarea constructiei biologice ereditare a organismului infantil nou-nascut cu datele de constructie furnizate de mediu se face printr educație.
Bibliografie:
- Papalia Diane E, Olds Sally Wendkos, Feldman Ruth Duskin, Dezvoltarea Umană, (trad.), Ediţia a XI-a, Editura Trei, Bucureşti, 2010.
- Schaffer H.,R., Introducere în psihologia copilului, ASCR, Cluj- Napoca, 2005.
- Ursu GH.O., Ereditatea şi Mediul în Formarea Personalităţii, Facla, Timişoara, 1985.
- https://pascuadriana92.wordpress.com/2013/05/08/factorii-educatiei-in-faurirea-omului-este-important-mai-intai/.