Studiu despre rolul magneziului în organismul uman

ProEtica- Revistă Culturală 

 ISSN 2734-8954 
ISSN-L 2734-8954


Studiu despre rolul magneziului în organismul uman


Leonte Adina, profesor chimie,

Școala gimnazială "N.Jilinschi", Buzău


Magneziul este un oligoelement întâlnit în organismul nostru în abundență, dar îl putem prelua din multe alimente, fiind disponibil și în suplimente alimentare, precum și în medicamente destinate tractului digestiv. De asemenea, acesta constituie un co-factor în peste de 300 de sisteme enzimatice care reglează diverse reacții biochimice în organism, inclusiv sinteză proteică. 
Pe de altă parte, Mg2+ este implicat în controlul glicemiei, reglarea TA și în buna funcționare a sistemului muscular și nervos. Pentru producția de energie, glicoliză , avem nevoie de prezența magneziului, care de altfel, contribuie și la dezvoltarea osoasă și la sinteza de ADN și ARN. Acest oligoelement joacă un rol important în conducerea impulsului nervos și în contracția musculară.

  • crampe musculare
  • insomnie
  • fatigabilitate
  • anxietate
  • migrene
  • fibromialgie
  • osteoporoză.
Din exces de zel, pacienții își pot crește doza zilnică de Mg2+ sau mai există situația în care este prezentă boala cronică de rinichi și excreția urinară de magneziu nu mai este realizată în condiții fiziologice ceea ce conduce la acumularea magneziului în corp și în final ajunge la un nivel toxic. Greața, vărsăturile, diareea, schimbările de dispoziție, oboseala musculară, aritmiile pot constitui semne precoce ale toxicității.
Doza zilnică recomandată de Mg2+ pentru adulți între 19-51+ de ani este de 400-420 mg la bărbați și 310-320 mg la femei. zi.


60% din totalul magneziului conținut de organism se regăsește în oase, 20% în mușchii scheletici iar ceilalți 20% sunt distribuiți în mai multe organe, printre care rinichii, ficatul și cordul. Doar 1% din cantitatea totală disponibilă de Mg2+ se află distribuit în compartimentul extracelular iar 30% din cantitatea localizată în fluidul extracelular este legată de plasma proteică.

Putem remarca prezența unui mecanism complex în ceea ce privește absorbția și metabolismul acestui important oligoelement. Corpul uman conține aproximativ 24 g de magneziu. Zilnic, dintr-o dietă normală, un adult poate ingera până la 300 mg.

Concentrația de Mg seric poate influența excreția sa, însă există și alți factori implicați, precum volumul lichidului extracelular care prin fenomenul diluției, poate determina modificări în ceea ce privește nivelul magneziului seric.

Alimentele bogate în magneziu sunt reprezentate de legume, în special cele cu frunze verzi, spanac, broccoli, kale, avocado, nuci, pește (ton, somon sălbatic), carne de vită, ovăz, unt de arahide, caju, alune, migdale, fasole, orez negru, linte, banană , ciocolată neagră (>70%), iaurt, semințe de dovleac, prune etc

Deficitul de Mg poate constitui o situație amenințătoare de viață, asemănătoare cu hiponatremia severă. Magneziul seric, din păcate, nu reprezintă un bun indicator al deficitului și nici un bun indicator al unei complicații serioase a unei adevărate hipomagneziemii, și anume, o aritmie cardiacă.

Organismul deficitar în Mg2+ va necesita suplimente alimentare, care se regăsesc sub diverse forme

Semnele de alarmă ale deficitului de magneziu descrise în literatură sunt reprezentate de:

Factorii de risc implicați în deficiență sunt: 1)abuzul de alcool (prin mecanismul malabsorbției), 2)procesul îmbătrânirii (prin scăderea absorbției lui și prin creșterea excreției acestuia), 3)bolile inflamatorii intestinale.

Bibliografie:

ProEtica- Revistă Culturală

ISSN 2734-8954 

ISSN-L 2734-8954


SCRIEȚI-NE

proeticarevista@gmail.com

Orar

Luni - Vineri

12:00 - 18:00

SÂMBĂTĂ

08:00 - 16:00

DUMINICĂ

Închis

Creat cu Webnode
Creați un site gratuit! Acest site a fost realizat cu Webnode. Creați-vă propriul site gratuit chiar azi! Începeți