Studiu de specialitate: Creativitatea şi metodele de stimulare a acesteia

ProEtica- Revistă Culturală

 ISSN 2734-8954

 ISSN-L 2734-8954

26.04.2021

Studiu de specialitate: Creativitatea şi metodele de stimulare a acesteia

Manolache Alexandra

Grădinița cu Program Prelungit Nr.2 Focșani

"Creativitatea este o floare atât de delicată încât elogiul o face să înflorească, în timp ce descurajarea o înăbuşă adesea chiar înainte ca ea să se poată transforma în floare" (T. Carlyl).

Termenul de creativitate îşi are originea în cuvântul latin "creare", care înseamnnă "a zămisli", "a crea", "a naşte" şi se caracterizează printr-o multitudine de sensuri: eficienţă, originalitate, productivitate, utilitate, valoare.

Ursula Şchiopu defineşte creativitatea "o dispoziţie spontană de a crea şi inventa care există la toate persoanele, la toate vârstele". Creativitatea este cea mai înaltă formă a creativităţii omeneşti, este un proces al facerii, al aducerii la fiinţă (după dicţionarul Webster). Creativitatea este o structură caracteristică psihicului care utilizează experienţa şi cunoştinţele dobândite pentru a produce, a inventa idei originale.

W. Taylor distingea şase feluri de creativitate:

• creativitate procesuală - modul în care este văzută lumea, felul de a gândi;
• creativitatea de produs - dobândirea unor abilităţi pentru anumite domenii;
• creativitatea inovativă - găsirea unor soluţii geniale;
• creativitatea inventivă - generează noi metode;
• creativitatea emergentă - inventarea unor legi, principii noi.

Factorii care acţionează pentru crearea unui mediu creativităţii poartă numele de factori stimulatori de creativitate. În literatura de specialitate se regăsesc numeroase ierarhizări a acestora.

M. Zlate stabileşte patru categorii de factori: factori interiori structurali (intelectuali, afectiv-motivaţionali, de personalitate); factori exterior-conjuncturali sau socio-culturali; factori psiho-sociali; socio-educaţionali (şcoala, familia, colectivele de muncă).

Maria Moldoveanu stabileşte două categori principale de factori: factori interni (intelectuali, aptitudinali, motivaţionai) şi factori externi (de grup şi de societate).

Explozia stelară este o metodă ce se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de noi probleme. Există o stea mare pe care se scrie ideea centrală. Pe cinci steluţe se scrie câte o întrebare de tipul CE?, CINE?, UNDE?, DE CE?, CÂND?. Cinci elevi extrag câte o întrebare . Fiecare elev din cei cinci îşi alege 3-4 colegi, organizâdu-se în cinci grupuri. Grupurile formulează întrebările, le lipesc în jurul steluţei mari, iar celelate grupuri răspund la ele.

Exemplu: Lecţia Vizită de I.L. Caragiale

Grupul de elevi este împărţit în 5 echipe. Pe tablă se afişează o stea mare cu cinci colţuri care cuprinde întrebările CINE?, CE?, UNDE?, DE CE?, CÂND?. În interiorul stelei este scrisă tema: Comportamentul lui Ionel Pe cinci steluţe mici sunt scrise aceleaşi înrebări. Reprezentantul fiecărei echipe extrage o steluţă mică ce cuprinde una din întrebările de mai sus. Timp de câteva minute fiecare echipă formuleză întrebări legate de purtarea lui Ionel care vor începe cu acele cuvinte extrase. La expirarea timpului, liderii revin în jurul stelei mari şi lipesc întrebările obţinute. Ceilalţi, din celelalte echipe, răspund la întrebări şi notează răspunsurile.

Metoda pălăriilor gânditoare este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor, bazată pe interpretarea de roluri, în funcţie de pălăria aleasă. Sunt şase pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare. Culoarea pălăriei defineşte rolul: alb - obiectivitate, roşu - perspectiva emoţională, galben - gânditorul, verde - creativitate, albastru - arbitrul discuţiei, negrul - criticul.

Exemplu: Lecţia Vizită, I.L. Caragiale

Elevii sunt împărţiţi în şase echipe. Reprezentantul fiecărei echipe va primi o pălărie şi o fişă cu două sarcini de lucru.

Pălăria albă - Povestitorul:

1. Prezentaţi câteva date despre Caragiale.,

2. Realizaţi în 8-10 rânduri rezumatul operei.;

Pălăria roşie - Psihologul:

1.Imaginaţi-vă că sunteţi unul dintre personajele operei. Cum aţi prezenta întâmplările?,

2. Ce v-a plăcut cel mai mult din această operă?;

Pălăria galbenă - Gânditorul:

1. Imaginează-ţi alt final al textului.,

2. Ce s-ar fi întâmplat dacă mama descoperea că Ionel a pus dulceaţă în pantofii musafirului?;

Pălăria verde - Creatorul:

1. Care sunt calităţile lui Ionel?,

2. Cum s-ar fi comportat Ionel dacă ar fi fost un copil educat?;

Pălăria neagră - Criticul:

1. Cu ce fapte din text nu sunteţi de acord?,

2. Ce nume aţi fi dat personajelor , dacă aţi fi fost voi scriitorul? De ce?;

Pălăria albastră - Moderatorul:

1. Care a fost intenţia autorului scriind această operă?,

2. Care este învăţătura desprinsă din text?

Fiecare echipă va da răspunsurile la întrebările primite pe o foaie de flipchart, apoi reprezentantul va prezenta oral munca echipei.

Bibliografie:

Nicola, Gr., Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ, E.D:P, Bucureşti,1981.

Roşca Al., Creativitate generală şi specifică, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1981.