Studiu de caz: Implicarea părinților în efectuarea temelor pentru acasă

ProEtica- Revistă Culturală

ISSN 2734-8954

ISSN-L 2734-8954

18.02.2025

Studiu de caz: Implicarea părinților în efectuarea temelor pentru acasă

Pîp Simiz Andreea Elena
Școala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu" Galați

Implicarea părinților în efectuarea temelor pentru acasă reprezintă un factor important în succesul școlar al elevilor. Studiile arată că un sprijin echilibrat din partea familiei poate avea efecte pozitive asupra motivației și performanțelor academice. Totuși, există situații în care implicarea excesivă sau insuficientă poate influența negativ autonomia copilului.

Contextul studiului de caz

Acest studiu de caz analizează implicarea părinților în efectuarea temelor la elevii de clasa a IV-a dintr-o școală urbană. Observațiile au fost realizate pe parcursul unui semestru, prin interviuri cu elevii, părinții și cadrele didactice.

Metodologie

• Chestionare aplicate părinților pentru a identifica gradul și tipul de implicare.

Modele suplimentare de chestionare aplicate părinților

1. Chestionar despre rolul părinților în efectuarea temelor

• Care este atitudinea copilului față de teme?
• a) Le face cu plăcere și inițiativă
• b) Are nevoie de încurajare pentru a le începe
• c) Le percepe ca pe o obligație neplăcută
• d) Refuză frecvent să le efectueze
• În ce măsură credeți că temele pentru acasă contribuie la progresul școlar al copilului dumneavoastră?
• a) Foarte mult
• b) Moderat
• c) Puțin
• d) Deloc
• Care sunt principalele dificultăți pe care le întâmpinați în sprijinirea copilului la teme?
• a) Lipsa timpului
• b) Nivelul ridicat de dificultate al exercițiilor
• c) Lipsa interesului copilului
• d) Alte dificultăți (specificați)
• Cum ați dori să colaborați cu profesorii pentru a gestiona mai bine temele pentru acasă?
• a) Să particip la ședințe periodice despre acest subiect
• b) Să primesc ghiduri practice sau recomandări specifice
• c) Să existe un program mai flexibil pentru teme
• d) Alte sugestii (specificați)

2. Chestionar despre autonomia copilului în efectuarea temelor

• Cum reacționează copilul când trebuie să-și facă temele?
• a) Se apucă imediat, fără ajutor
• b) Cere ajutor ocazional
• c) Are nevoie de supraveghere constantă
• d) Evită să le facă fără intervenția mea
• Cât de des oferiți ajutor copilului la teme?
• a) Zilnic, la toate temele
• b) Zilnic, dar doar când are nevoie
• c) Doar ocazional, în funcție de dificultăți
• d) Nu intervin, îl las să le facă singur
• Credeți că temele pentru acasă sunt adecvate vârstei și nivelului copilului dumneavoastră?
• a) Da, sunt potrivite
• b) Unele sunt prea dificile
• c) Sunt prea multe și obositoare
• d) Sunt prea ușoare și nu reprezintă o provocare
• Cum ați descrie relația dintre copil și teme?
• a) Le vede ca pe o oportunitate de învățare
• b) Le face din obligație, fără entuziasm
• c) Se frustrează și refuză adesea să le efectueze
• d) Nu are nicio problemă în a le realiza

• Observații asupra elevilor privind atitudinea față de teme.

Tipologii de atitudini identificate:

• Elevii motivați și autonomi (30%)
• Își fac temele fără intervenția părinților.
• Demonstrează curiozitate și inițiativă, încercând să rezolve exercițiile înainte de a cere ajutor.
• Învață din greșeli și revin asupra acestora fără a deveni frustrați.
• Văd temele ca pe o oportunitate de aprofundare a cunoștințelor.
• Elevii responsabili, dar nesiguri (35%)
• Își încep temele singuri, dar cer ajutor atunci când întâmpină dificultăți.
• Se descurajează ușor dacă exercițiile sunt prea complexe.
• Au nevoie de confirmare din partea părinților sau profesorilor că au rezolvat corect sarcinile.
• Acceptă teme provocatoare, dar le finalizează mai greu.
• Elevii demotivați și dependenți de ajutor (25%)
• Așteaptă îndrumarea constantă a părinților sau chiar ajutor în rezolvarea temelor.
• Se plâng de dificultatea temelor și le percep ca o obligație impusă.
• Își pierd interesul rapid și evită să depună efort individual.
• În unele cazuri, adoptă strategii de evitare, amânând finalizarea temelor până în ultimul moment.
• Elevii care evită temele sau nu le realizează constant (10%)
• Prezintă o rezistență activă față de teme, susținând că nu sunt utile.
• Nu își asumă responsabilitatea pentru finalizarea temelor și așteaptă soluții rapide.
• Uneori, încearcă să copieze răspunsurile de la colegi sau să le realizeze în grabă înainte de ore.
• Pot manifesta anxietate sau frustrare legată de teme, considerându-le o sursă de stres.

Factori care influențează atitudinea elevilor față de teme:

• Mediul familial: Copiii ai căror părinți oferă un sprijin echilibrat tind să fie mai autonomi și mai responsabili.
• Tipul de teme: Exercițiile repetitive și excesiv de dificile descurajează motivația, în timp ce temele creative sau aplicative sunt mai atractive pentru elevi.
• Relația cu profesorul: Elevii care primesc feedback constructiv și încurajare din partea profesorului sunt mai implicați în efectuarea temelor.
• Stilul de învățare: Unii elevi preferă metode vizuale sau interactive și pot întâmpina dificultăți în abordarea tradițională a temelor.

Recomandări pentru îmbunătățirea atitudinii față de teme:

• Oferirea unor teme variate, care să includă și aspecte creative sau practice.
• Stimularea autonomiei prin responsabilizarea progresivă a elevilor în organizarea timpului de studiu.
• Crearea unui echilibru între teme și timpul liber, pentru a evita supraîncărcarea.
• Implicarea părinților doar în rol de ghid și sprijin, fără a prelua responsabilitatea efectuării temelor.

• Discuții cu profesorii pentru a evalua impactul implicării părinților asupra rezultatelor școlare.
• Elevii ai căror părinți oferă un sprijin echilibrat (40% dintre cazuri)
• Acești elevi demonstrează un nivel ridicat de autonomie și responsabilitate.
• Sunt capabili să-și gestioneze temele fără intervenția constantă a adulților.
• Prezintă o atitudine pozitivă față de învățare și obțin rezultate școlare bune sau foarte bune.
• Profesorii observă că acești copii înțeleg mai bine conceptele, fiind capabili să aplice cunoștințele în contexte noi.
• Elevii ai căror părinți sunt prea implicați (35% dintre cazuri)
• Părinții intervin excesiv, corectează greșelile și, uneori, rezolvă temele în locul copiilor.
• Elevii au note bune la teme, dar manifestă dificultăți în testele și evaluările individuale, sugerând o dependență de ajutorul parental.
• Acești elevi pot deveni nesiguri în fața sarcinilor care necesită rezolvare independentă.
• Profesorii semnalează lipsa creativității și a inițiativei în cazul acestor copii, deoarece nu sunt obișnuiți să gândească singuri soluțiile.
• Elevii cu implicare parentală redusă sau inexistentă (25% dintre cazuri)
• Profesorii observă că acești elevi au mai multe dificultăți în realizarea temelor și în înțelegerea materiei.
• Uneori, temele sunt incomplete sau greșit realizate, iar elevii au tendința de a evita responsabilitatea.
• Se remarcă o lipsă de organizare și motivație, ceea ce duce la performanțe școlare mai scăzute.
• Profesorii au dificultăți în menținerea acestor elevi implicați în procesul de învățare și în dezvoltarea unui ritm de studiu regulat.
• Elevii care evită complet temele (10% dintre cazuri)
• Aceștia nu primesc sprijin acasă și manifestă o atitudine de respingere față de teme.
• Au rezultate slabe la evaluări și o motivație scăzută pentru învățare.
• Profesorii observă că acești elevi întâmpină probleme în gestionarea timpului și în dezvoltarea abilităților de studiu.
• Uneori, comportamentul lor reflectă lipsa unei structuri clare acasă sau a unor modele educaționale consistente.

Concluziile profesorilor:

• Sprijinul moderat al părinților este cel mai benefic pentru succesul academic al elevilor.
• Implicarea excesivă poate deveni un obstacol în dezvoltarea autonomiei elevilor, afectând capacitatea lor de a rezolva sarcini independent.
• Lipsa totală a implicării conduce la dificultăți de învățare și la un risc crescut de abandon al responsabilităților școlare.
• Comunicarea dintre profesori și părinți este esențială pentru a stabili o implicare parentală optimă.

Recomandări din partea profesorilor pentru părinți:

• Să ofere sprijin copilului fără a interveni direct în realizarea temelor.
• Să creeze un mediu de studiu adecvat acasă, fără distrageri.
• Să încurajeze autonomia prin stabilirea unor rutine clare pentru efectuarea temelor.
• Să mențină o comunicare constantă cu profesorii pentru a înțelege nevoile educaționale ale copilului.

Rezultate

• Implicare echilibrată (40% dintre părinți)
• Părinții supraveghează procesul, oferă sprijin și încurajare, fără a face temele în locul copilului.
• Copiii dezvoltă responsabilitate și autonomie.
• Implicare excesivă (35% dintre părinți)
• Părinții intervin frecvent și corectează temele, uneori realizându-le în locul elevilor.
• Copiii devin dependenți de ajutor și au dificultăți în a rezolva singuri sarcinile.
• Implicare redusă sau inexistentă (25% dintre părinți)
• Elevii sunt lăsați complet să gestioneze temele fără sprijin.
• Se observă dificultăți în organizare și lipsa motivației.

Concluzii și recomandări

• O implicare echilibrată a părinților este esențială pentru dezvoltarea autonomiei elevilor.
• Părinții trebuie să ofere sprijin prin explicarea cerințelor, fără a rezolva sarcinile în locul copilului.
• Comunicarea constantă între profesori și părinți ajută la stabilirea unor strategii eficiente.
• Este important ca elevii să fie motivați prin recompense intrinseci, precum satisfacția de a finaliza corect un exercițiu.

Bibliografie

• Epstein, J. L. (2001). School, Family, and Community Partnerships. Westview Press.
• Hoover-Dempsey, K. V., & Sandler, H. M. (1997). Why Do Parents Become Involved in Their Children's Education? Review of Educational Research, 67(1), 3-42.
• Vatterott, C. (2018). Rethinking Homework: Best Practices That Support Diverse Needs. ASCD.
• Harris, A., & Goodall, J. (2008). Do Parents Know They Matter? Engaging All Parents in Learning. Educational Research, 50(3), 277-289.
• Walker, J. M. T., Hoover-Dempsey, K. V., Whetsel, D. R., & Green, C. L. (2004). Parental Involvement in Homework. The Elementary School Journal, 106(4), 27-49.