Strategii pentru dezvoltarea competențelor de literație la clasa pregătitoare

ProEtica- Revistă Culturală

ISSN 2734-8954

ISSN-L 2734-8954

05.02.2025

Strategii pentru dezvoltarea competențelor de literație

la clasa pregătitoare

Studiu de specialitate

Prof. înv. primar Turosu Lucia Cristina

Școala Gimnazială ,,Ștefan cel Mare", Galați

         Dezvoltarea competențelor de literație la clasa pregătitoare se regăsește în centrul educației moderne, având un impact semnificativ asupra capacității copiilor de a învăța și de a se dezvolta pe parcursul întregii vieți. Cu toate acestea, pentru a înțelege cum pot fi cultivate aceste competențe, trebuie să ne concentrăm asupra factorilor care influențează credințele și practicile profesorilor, metodologiile pedagogice utilizate, precum și pe impactul contextului social și cultural.

       Primul aspect important de subliniat este rolul educației timpurii în dezvoltarea literației. Studiile sugerează că profesorii din grădinițe au credințe variate cu privire la literație, care influențează practicile lor de predare. De exemplu, Sandvik et al. (2013) discută despre viziunea profesorilor din grădinițe asupra literației emergente și modul în care aceste credințe determină implementarea unor activități didactice care sprijină dezvoltarea abilităților de citire și scriere ale copiilor (Sandvik et al., 2013). Aceste credințe sunt adesea corelate cu formările și experiențele lor anterioare în educație, arătând că investigația acestor perspective este esențială pentru a înțelege îmbunătățirile necesare în formarea profesorilor (Sandvik et al., 2013).

         Un alt factor crucial în dezvoltarea competențelor de literație la clasa pregătitoare este calitatea metodelor de predare. Frimpong (2023) a descoperit că strategiile didactice utilizate de profesorii de grădiniță din Ghana au un impact direct asupra progresului copiilor în dezvoltarea abilităților de literație (Frimpong, 2023). Aceasta sugerează că este vital ca profesorii să fie echipați cu strategii pedagogice eficiente și adaptate nevoilor copiilor. Învățarea prin joc, de exemplu, a fost identificată ca o metodă eficientă care nu doar că stimulează implicarea copiilor, ci și facilitează dezvoltarea de abilități esențiale precum gândirea critică și creativitatea (Frimpong, 2023).

       De asemenea, considerațiile legate de formarea profesională a cadrelor didactice sunt fundamentale. Kükner și Orr (2015) susțin că programele de formare inițială pentru cadrele didactice ar trebui să integreze aspecte de literație de conținut pentru a le permite viitorilor profesori să dezvolte competențele necesare într-un context educațional diversificat și complex (Kükner & Orr, 2015). Această formare trebuie să conțină atât teorie, cât și practică, ajutând profesorii să se familiarizeze cu materialele didactice care îmbunătățesc literația și să-și îmbunătățească propriile practici pedagogice în mod constant.

         Contextul social și cultural este de asemenea un factor pertinent care afectează învățarea literației în rândul copiilor. Martin și Ebrahim (2016) accentuează impactul diversității sociale asupra practicilor de literație în grădinițe, punând în evidență că profesorii din medii dezavantajate pot întâmpina provocări suplimentare în sprijinirea dezvoltării literației (Martin & Ebrahim, 2016). Aceasta subliniază necesitatea de a adapta strategiile pedagogice în funcție de contextul specific al elevilor și de a crea un mediu de învățare care să-i încurajeze să participe activ la procesul educațional.

          În plus, influența părinților asupra dezvoltării literației nu poate fi subestimată. Polat și Kesi̇k (2022) au analizat perspectivele părinților asupra predării literației în contextul educației la distanță, arătând că implicarea părinților este esențială pentru succesul acestora în dezvoltarea abilităților de citire și scriere (Polat & KESİK, 2022). Aceasta sugerează că trebuie să existe o colaborare strânsă între profesori și părinți pentru a crea un mediu stimulativ care să promoveze literația.

         Un aspect important al literației la clasa pregătitoare este utilizarea tehnologiilor digitale. Aureliano și Queiroz (2023) discută despre modul în care tehnologiile digitale pot îmbunătăți predarea literației, oferind oportunități unice de interacțiune și sprijin pentru învățarea timpurie (Aureliano & QUEIROZ, 2023). Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, este crucial ca profesorii să integreze aceste resurse în activitățile didactice, astfel încât să răspundă diverselor stiluri de învățare ale copiilor.

           De asemenea, importanța abordărilor pedagogice inovatoare este fundamentală. Estrada și Grady (2011) arată că reflecția asupra practicilor de învățare poate ajuta viitorii profesori să-și pună sub semnul întrebării propriile concepții despre literație și să dezvolte o înțelegere mai profundă a rolului acesteia în dezvoltarea identității lor ca educatori (Estrada & Grady, 2011). Aceasta sugerează că formarea continuă și evaluarea practicilor pedagogice sunt esențiale pentru îmbunătățirea eficienței predării literației.

         Astfel, pentru a sprijini dezvoltarea competențelor de literație la clasa pregătitoare, este esențial să ne concentrăm asupra formării profesorilor, a strategiilor didactice, a contextului social și tehnologic, precum și asupra implicării părinților. Aceste elemente interconectate constituie baza unei educații de calitate care poate facilita învățarea și poate contribui la succesul pe termen lung al copiilor în viața academică și personală.

            Pentru a sprijini dezvoltarea competențelor de literație la clasa pregătitoare, este esențial ca profesorii să implementeze strategii didactice adaptate nevoilor elevilor și să fie conștienți de factorii care influențează practicile lor educaționale.

              Strategii pentru dezvoltarea competențelor de literație la clasa pregătitoare:

• Învățare prin joc: Integrarea activităților ludice în procesul de predare facilitează învățarea literelor și a sunetelor, menținând interesul și motivația copiilor.
• Utilizarea materialelor vizuale și tactile: Folosirea cardurilor ilustrate, a literelor magnetice și a altor materiale concrete ajută la asocierea sunetelor cu simbolurile corespunzătoare, consolidând recunoașterea literelor.
• Citirea interactivă: Implicarea copiilor în discuții pe marginea poveștilor citite dezvoltă abilități de comprehensiune și stimulează gândirea critică.
• Crearea unui mediu bogat în tipar: Afișarea literelor, cuvintelor și a imaginilor relevante în clasă încurajează recunoașterea vizuală și familiarizarea cu limbajul scris.
• Activități de rime și ritm: Exercițiile care implică rime, cântece și poezii dezvoltă conștientizarea fonologică, o componentă esențială în procesul de citire.

        În concluzie, implementarea acestor strategii și conștientizarea factorilor menționați pot conduce la îmbunătățirea semnificativă a competențelor de literație în rândul elevilor de la clasa pregătitoare, asigurându-le un start solid în parcursul lor educațional.

Bibliografie:

• Aureliano, F. and QUEIROZ, D. (2023). Digital technologies as a pedagogical resource for remote teaching: implications for continuing education and teaching practices. Educação Em Revista, 39. https://doi.org/10.1590/0102-469839080-t
• Estrada, K. and Grady, K. (2011). Reflective inquiry and pre-service teachers' conceptions of content area literacies. Reflective Practice, 12(6), 749-762. https://doi.org/10.1080/14623943.2011.601096
• Frimpong, S. (2023). Teachers' perspectives on literacy skills development among kindergarteners: evidence from kindergarten teachers in agona east district, ghana. Journal of Educational Issues, 9(2), 109. https://doi.org/10.5296/jei.v9i2.21055
• Kükner, J. and Orr, A. (2015). Inquiring into pre-service content area teachers' development of literacy practices and pedagogical content knowledge. Australian Journal of Teacher Education, 40(5). https://doi.org/10.14221/ajte.2015v40n5.3
• Martin, C. and Ebrahim, H. (2016). Teachers' discourses of literacy as social practice in advantaged and disadvantaged early childhood contexts. South African Journal of Childhood Education, 6(2), 10. https://doi.org/10.4102/sajce.v6i2.454
• Polat, İ. and KESİK, C. (2022). Parents' views on initial literacy teaching in the distance education process. Cukurova University Faculty of Education Journal, 51(1), 443-472. https://doi.org/10.14812/cuefd.947383
• Sandvik, J., Daal, V., & Adèr, H. (2013). Emergent literacy: preschool teachers' beliefs and practices. Journal of Early Childhood Literacy, 14(1), 28-52. https://doi.org/10.1177/1468798413478026