Știința în oglindă-trecut și viitor
Știința în oglindă-trecut și viitor
ProEtica- Revistă Culturală
ISSN 2734-8954
ISSN-L 2734-8954
05.05.2022
Știința în oglindă-trecut și viitor
Prof. Postolache Dumitrița
LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI VITEAZU VULCAN HUNEDOARA
Noile
descoperiri din știință ne fac sa regândim modul în care percepem istoria. Noi
suntem cei care determinăm, prin acțiunile viitoare, ceea ce s-a întamplat în
trecut, afirmă oamenii de științăEste oare posibil sa trăim și să murim într-o lume a iluziilor? Fizica ne
spune că obiectele există într-o stare suspendată până sunt observate.
În mod paradoxal, putem știi dacă unele evenimente au avut loc în trecut doar
intr-un anumit moment din viitorul nostru. Oamenii de stiinta au facut un experiment uimitor in anul 2002. Ei au aratat
faptul ca particulele de lumina "stiau" in avans cum se vor comporta
"gemenele" lor in viitor.
Acestia au testat comunicarea dintre perechi de fotoni. Astfel de particule se
comportau ca si cum spatiul si timpul nu existau pentru ele. Un alt experiment
condus in Franta de oamenii de stiinta a aratat ca fotonii eliberati intr-un
aparat puteau schimba retroactiv ceva ce se intamplase deja cu ei. Rezultatele
cercetarilor lor au fost publicate in revista "Science", nr.
315/2007.
In ce lume traim noi?
Noi traim intr-o lume similara. Particulele au o gama de stari posibile in care
se pot gasi, iar ele iau aceste proprietati atunci cand sunt observate. Marele
fizician John Wheeler spunea ca "principiul cuantic arata ca ceea ce un
observator va face in viitor defineste actiunile lui din trecut". Wheeler
este cel care a lansat conceptul de "gaura neagra".
De exemplu, atomii de carbon din corpul nostru sunt ramasite create in mijlocul
unor supernove, adica stele care explodeaza. Realitatea incepe si se incheie
odata cu cel care o observa. Atunci cand specialistii masoara lumina emisa de
un quasar, ei determina in acest moment calea urmata de aceasta lumina in
miliarde de ani.
Noi facem trecutul
Sa luam un exemplu mai concret. Un eveniment istoric precum asasinarea lui J.F.
Kennedy poate depinde de evenimente care inca nu au aparut. Exista
incertitudini, nu stim daca a fost o singura persoana in anumite circumstante
sau o alta persoana in alte circumstante. Noi avem acum doar fragmente de
informatie din acel eveniment.
"Trebuie sa regandim tot ce am invatat despre trecut, evolutie umana si
realitate, daca vrem sa ne descoperim adevaratul loc in cosmos", spune
Constance Hillard, om de stiinta american.
Unele alegeri pe care noi inca nu le-am facut determina faptul daca, de
exemplu, unii prieteni din copilaria noastra mai sunt in viata sau daca nu
cumva cainele pe care il iubim atat de mult nu a fost cumva lovit de o masina
ieri.
Omul de ştiinţă Francis Bacon afirma că ,, Ştiinţa este putere''. Puterea nu este numai pentru cei bogaţi, sau numai pentru lideri şi conducători. Puterea, ca forţă interioară, sufletească, o poate dobândi oricine care va şti să o valorifice, să o preţuiască. Ştiinţa reprezintă într-adevăr puterea, o putere a gândirii şi a spiritului omenesc pe care oamenii s-au sprijinit pentru a schimba lumea.
De multe ori ne întrebăm cum a apărut tot ceea ce ne înconjoară. Răspunsul sigur, convingător, nu îl vom găsi niciodată. Ştim doar că acest mediu în care oamenii îşi desfăşoară activitatea nu este altceva decât un simplu spaţiu. De-a lungul timpului şi odată cu trecerea secolelor, acest simplu spaţiu s-a transformat într-o complexitate datorită ştiinţei şi a tehnologiei. Încă din antichitate oamenii s-au dovedit a fi nişte fiinţe inteligente, care se află mereu în căutarea şi descifrarea misterelor vieţii şi a necunoscutului. Există dovezi prin care se afirmă munca neîncetată a omului, iar aceste dovezi sunt marile descoperiri ale lumii. Putem analiza doar câteva exemple dintre cele mai convingătoare reuşite omeneşti şi ne vom da seama de eforturile depuse pentru a se ajunge la ceea ce vedem azi. Spre exemplu focul este una din descoperirile ce au revoluţionat lumea şi poate fără de care nu am fi putut trăi. Deşi a fost descoperit cu milioane de ani în urmă, focul a fost benefic pentru evoluţia omului şi a vieţii acestuia. Oamenii îşi preparau, îşi încălzeau mâncarea sau chiar se încălzeau cu ajutorul focului. O altă demonstraţie ar fi descoperirea fierului. Cum ar fi fost totul dacă oamenii nu ar fi avut unelte cu care să se apere sau să construiască diferite obiecte? Sau ce s-ar fi întâmplat dacă soldaţii nu ar fi avut arme cu care să se lupte în război? Descoperirea fierului rămâne ca fiind una dintre cele mai importante descoperiri. Să ne gândim şi la prezent. Imaginaţi-vă lumea de azi fără comunicaţii, mai precis, fără telefoane. Cum am putea, mulţi dintre noi, să ne descurcăm în zilele de azi fără un telefon prin care să comunicăm cu ceilalţi? Şi această invenţie, realizată de Alexander Graham Bell ne-a schimbat complet vieţile şi a transformat întreaga lume. Lista ar putea continua şi ne-ar putea surprinde de fiecare dată cu ceva impresionant. Vieţile noastre au fost puternic influenţate de fiecare dintre aceste descoperiri care continuă şi în prezent. Se poate spune că ştiinţa, împreună cu invenţiile şi descoperirile ei, cu modificările si îmbunătăţirile aduse vechilor creaţii, creează o conexiune între trecut, prezent şi viitor.Putem afirma despre viitor că reprezintă o problemă a prezentului, cu care oamenii se confruntă din ce în ce mai des. Ei îşi pun diferite întrebări precum ,,Oare cum va arăta lumea peste 50 de ani?'' sau ,,Ce se va întâmpla cu planeta noastră în următorii ani?''. Din nou apar întrebări la care nu se elaborează răspunsuri clare şi sigure, iar oamneii încep să caute răspunsurile la propriile lor întrebări. Mulţi cred că în anul 2050 ştiinţa va evolua în aşa fel încât vor exista maşini zburătoare, sau lumea va fi condusă de roboţi, sau rasa umană va fi contactată de alte forme de viaţă şi multe alte viziuni imaginare. Dacă mi-ar fi adresată mie o astfel de întrebare, legată de viitorul meu aş putea răspunde că se va descoperi călătoria în timp sau poate chiar teleportarea. De asemenea aş putea spune :,,Să lăsăm totul în seama ştiinţei''. În opinia oamenilor, ştiinţa va fi cea care va sta la baza realizării acestor idei măreţe şi tot ea va fi responsabilă de viitorul planetei. Toate aceste gânduri, idei fictive ale oamenilor ar putea deveni o realitate şi astfel ştiinţa va evolua, centralizându-se pe imaginația şi munca umană.
În concluzie, aş dori să fac referire la o afirmaţie făcută de un mare om de ştiinţă.,,Toată ştiinţa nu-i decât rafinarea gândirii de zi cu zi''(Albert Einstein). Prin urmare ştiinţa poate fi interpretată atât ca fiind ceva exact, real, care intruchipează realitatea, sau poate fi ceva imaginar, un rod al gândirii, subliniindu-se ideea de ficţiune. Această parte a lumii în care trăim, o parte care nu şi-a epuizat încă forţele proprii, şi anume ştiinţa, se află pe linia subţire, aproape invizibilă dintre realitate şi ficţiune, reprezentând un echilibru între oameni şi tot ceea ce ne înconjoară.