Strategii didactice interactive bazate pe colaborare în învățământul primar

ProEtica- Revistă Culturală 

 ISSN 2734-8954

 ISSN-L 2734-8954

23. 04.2021

Stategii didactice interactive bazate pe colaborare în învățământul primar

Milea Mădălina-profesor învățământ primar,

Școala Gimnazială ,,Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu", Buzău

Strategiile didactice interactive de grupsunt strategii ce presupun munca în colaborare şi/sau competiţie constructivă a elevilor organizaţi colectiv, pe microgrupuri sau în echipe de lucru cu scopul atingerii unor obiective, care se bazează pe sprijinul reciproc în căutare-cercetare- învăţare și stimulează participările individuale, antrenând subiecţii cu toată personalitatea lor (abilităţi cognitive, afective, volitive, sociale).

Cele mai utilizate metode bazate pe colaborare în învățământul primar sunt:

• Cubul;
• Metoda piramidei;
• Schimbă perechea;
• Metoda RAI;
• Gândiți-lucrați în perechi-comunicați;
• Philips 6/6;
• Tehnica 6/3/5;
• Investigaţia în grup;
• Experimentul;
• Învățarea dramatizată;
• Jocul didactic.

Aplicarea acestor metode s-a dovedit eficientă atunci când s-a realizat frecvent. De exemplu, timp de două săptămâni, în fiecare zi, elevii clasei a IV-a au participat la o activitate pe grupe, la o anumită disciplină, astfel:

Săptămâna 1:

• Luni: Limba română
• Marți: Matematică
• Miercuri: Educație civică
• Joi: Geografie
• Vineri: Istorie.

Săptămâna 2:

• Luni: Matematică
• Marți: Arte vizuale și abilități practice
• Miercuri: Muzică și mișcare
• Joi: Limba română
• Vineri: Științe ale naturii.

În prima săptămână, grupele au rămas constante, păstrându-și aceiași membri la fiecare activitate. În săptămâna a doua, grupele nu au mai rămas constante, membrii acestora fiind schimbați zilnic, uneori chiar în cadrul aceleiași activități. În cadrul activităților s-au aplicat metodele activ-participative: Cubul, Metoda piramidei, Schimbă perechea, Metoda RAI, Gândiți-lucrați în perechi-comunicați, Philips 6/6, Tehnica 6/3/5, Investigaţia în grup, Experimentul, Învățarea dramatizată, Jocul didactic.

Prima activitate din săptămâna 1, care s-a realizat pe grupe, a fost la disciplina Limba română. Lecția, în cadrul căreia s-au desfășurat activități pe grupe de elevi, s-a numit Pronumele personal. Pronumele personal de politețe - lecție de consolidare și sistematizare a cunoștințelor.

După reactualizarea cunoștințelor, învățătorul a rugat elevii să vină la catedră și să își aleagă fiecare câte o brățară colorată. Brățările, în număr de 15, au 3 culori: roșu (5 brățări), verde (5 brățări) și albastru (5 brățări). După ce elevii și-au ales culoarea, profesorul i-a grupat. S-au format trei grupe, fiecare fiind reprezentată de una din cele trei culori.

După formarea grupelor, învățătorul i-a anunțat pe elevi că vor juca un joc numit "La pescuit de pronume". Timpul de lucru acordat activității a fost de 10 minute. În lacul amenajat în faţa clasei, se aflau mai mulţi peşti pe care erau scrise pronume personale şi pronume personale de politeţe.

Pe tablă se aflau lipite alte două lacuri: "Lacul pronumelor personale" şi "Lacul pronumelor personale de politeţe". Elevii din fiecare grupă au venit pe rând la pescuit. Peştele prins a fost ajutat să ajungă la casa lui, aşezându-l în lacul potrivit felului pronumelui şi persoanei. Jocul a continuat până când elevii au reuşit să prindă toţi peştii şi să îi aşeze la locul potrivit. Grupa care nu a avut nicio greșeală a câștigat jocul. Pentru fiecare pronume s-a stabilit oral numărul şi genul.

A doua activitate pe grupe a avut loc marți, la matematică. Lecția s-a numit Adunarea şi scăderea cu trecere peste ordin în concentrul 0 - 1000 - consolidare și sistematizare a cunoștințelor. După reactualizarea cunoștințelor din lecția anterioară, profesorul a anunțat elevii că vor participa la o activitate pe grupe pentru a rezolva o fișă de lucru ce conține Metoda Cubului.

S-au alcătuit grupele, fiecare membru păstrându-și brățara aleasă în ziua anterioară. Grupele au avut sarcina să rezolve fișa de lucru, iar la finalul activității să se compare răspunsurile. Timpul de lucru a fost de 15 minute.

Sarcinile de lucru:

• DESCRIE:

Compune o problemă după exerciţiul următor: 678+ 215 - 429 =

• COMPARĂ :

Compară suma numerelor 545 şi 383 cu diferenţa numerelor 641 şi 187.

• ANALIZEAZĂ:

Analizează datele problemei şi întocmeşte planul de rezolvare al acesteia:

La acţiunea ,,Protejaţi pădurea!", o grupă de elevi a strâns 516 kg de hârtie, iar altă grupă cu 259 kg mai puţin. Câte kg de hârtie au strâns cele două grupe?

• ASOCIAZĂ:

Asociază corespunzător:

Suma numerelor 166 și 379 760

Diferenţa numerelor: 962 și 574 545

Măriţi cu 467 numărul 293 388

• APLICĂ:

Află numărul necunoscut:

746 - a = 457 b - 465 = 387 c + 462 = 741

• ARGUMENTEAZĂ

638 + 274 = 274 + 638

249 +146 + 361 < 427+ 146+382

841>106+684

După expirarea timpului, toate grupele au prezentat răspunsurile găsite.

Miercuri, la ora de Educație civică, după ce profesorul a anunțat că vor face lecția de însușire a cunoștințelor numită Dragostea față de țară, a avut loc reactualizarea cunoștințelor din lecția anterioară: Însemnele țării.

Elevii au fost grupați în aceeași formație și s-au reactualizat cunoștințele prin metoda RAI. Membrii celor trei grupuri s-au autoeliminat treptat, rămânând în joc cel mai bun din grup care a intrat apoi în finala câştigătorilor de la celelalte grupe, jocul desfăşurându-se până la rămânerea în cursă a celui mai bine pregătit elev.

Joi, elevii au participat la ora de Geografie. Profesorul a anunțat titlul lecției: Caracteristici generale observabile ale orizontului local. După ce lecția este predată și discutată, în etapa obținerii performanței, profesorul a propus desfășurarea unei activități prin metoda Investigației pe grupe. Au fost formate grupele de elevi care au avut sarcina de lucru comună:

,,Alcătuiți, împreună cu profesorul sau învățătorul, o analiză geografică a localității voastre. Va trebui să țineți cont de următoarele elemente: - forma geometrică a localității: localitatea are o formă geometrică regulată (dreptunghi, pătrat etc.) sau una neregulată; - factorii naturali ce au determinat constituirea și evoluția localității (resurse de apă, resurse ale subsolului, vremea, relieful); - istoria și evenimentele importante petrecute în localitatea voastră sau în apropierea acesteia". (Mihăilescu C., Pițilă T., 2016)

Având acces la internet, grupele s-au apucat de lucru, timpul fiind de 20 de minute. La finalul activităților, grupele au prezentat analiza geografică a localității în funcție de investigația făcută.

Vineri, la ora de Istorie, elevii au participat la lecția mixtă numită: Timpul si spațiul istoric. Sursele istorice. După ce lecția a fost predată și dicutată, în etapa obținerii performanței, elevii grupați în cele trei grupe a câte cinci membri au avut de jucat un rol: ,,Imaginează-ţi că eşti ghid la muzeul de istorie. Povesteşte-le colegilor tăi despre sursele istorice pe care le vei putea prezenta atunci când ei vor veni în vizită la muzeu". (Teodorescu B., Andrei C., 2017).

Fiecare grupă și-a desemnat reprezentantul care a fost ghid pentru celelalte două echipe. Elementele comune prezentărilor au fost depunctate, așa că a câstigat echipa care a avut cele mai multe elemente originale în prezentare.

În săptămâna a doua, elevii nu au mai format aceleași grupe, ci au făcut parte din grupe diferite.

Luni, la ora de Matematică, elevii au avut de consolidat lecția Împărțirea unui număr natural la un număr de două cifre. Profesorul a anunțat elevii că vor rezolva niște sarcini de lucru prin Metoda Piramidei:

• Observați și răspundeți în câte moduri poţi rezolva (explică care sunt acestea)?

( 352 - 44) : 22 =

(310 + 62 + 93) : 31 =

• Efectuează şi spune ce observi: 342x12:12=

Pentru desfășurarea Metodei Piramidei, au fost necesare mai multe etape:

• Etapa individuală - elevilor li s-au dat o scurtă perioadă de timp, 5 minute, pentru a rezolva individual sarcinile de lucru propuse.
• Etapa pe perechi - elevii s-au grupat câte doi, în pereche, verificându-şi reciproc rezultatul obţinut la exerciții, dar şi răspunzând reciproc la întrebările care au apărut în interiorul perechii.
• Etapa de grupuri de patru elevi - s-au format 3 grupe de către patru elevi și o grupă de 3 elevi. Elevii au verificat rezultatele obţinute, au dat un nou răspuns la problema pusă, la formularea acestuia participând fiecare elev din grup. Copiii au răspuns și au încercat să clarifice toate întrebările ivite între membrii grupului.
• Etapa pe întreaga clasă - grupurile și-au ales un lider, un reprezentant, acesta expunând în faţa întregii clase rezultatele finale la care au ajuns membrii grupului reprezentat de el. Soluțiile au fost notate de către profesor pe tablă, pentru celelalte grupe acţionându-se la fel. În acest fel s-au reliefat răspunsurile care se aseamănă şi cele care au fost diferite, iar la sfârşit s-au notat concluziile pe tablă.

Marți, elevii au lucrat în echipe în cadrul orei de Arte vizuale și abilități practice. Lecția se numește Tehnica decupării după contur. Copiii au avut ca sarcină de lucru crearea unor flori din hârtie conform modelului de la pagina 20, din manual. Profesorul a organizat copiii în două cercuri concentrice după ecusoanele pe care le aveau în piept, în interior copiii cu frunze galbene, iar în exterior copiii cu frunze verzi. (Rizea, C., Stoicescu, D., Stoicescu, I., 2016)

La îndemnul profesorului, elevii s-au apucat de lucru, urmărind pașii din manual. Timp de 1 minut, perechile au colaborat, urmând ca după expirarea timpului acestea să se miște un scaun la dreapta, astfel perechea schimbându-se.

Perechile s-au schimbat atunci când s-au epuizat toate ideile copiilor şi când fiecare copil a făcut pereche cu toţi membrii grupei. La finalul activității, florile din hârtie au fost expuse în clasă.

Miercuri, la disciplina Muzică și mișcare, elevii au cântat cântecul Rândunica de la pagina 8, din manual, apoi au avut de rezolvat niște sarcini de lucru. Metoda aplicată de învățător a fost Tehnica 6/3/5, deoarece numărul elevilor prezenți a fost 12, 3 fiind absenți.

Profesorul a trecut pe la fiecare elev cu un bol ce conținea bilețele cu litere: A și B. Copiii au extras bilețelele și s-au grupat în funcție de literele extrase. Astfel s-au format două grupe a câte 6 elevi. Profesorul a notat sarcinile de lucru pe tablă:

a) Ce este cântarea vocală?

b) Care trebuie să fie poziția corpului în timpul interpretării unui cântec?

c) De la cine se preia tonul înainte de cântare? (Radu, D., Perțea, A., 2016)

După notarea sarcinilor, profesorul a distribuit foi pe care s-a realizat un tabel cu 3 coloane. Fiecare elev a formulat trei idei pe care le-a scris în coloana tabelului, apoi a transmis foaia sa colegului din dreapta şi a primit-o pe a celui din stânga. Timpul de lucru a fost de 5 minute. Pentru realizarea feed-back-ului şi stimularea autoevaluării, au fost discutate şi analizate ideile formulate.

Joi, la Limba română, copiii au avut ca lecție: Povestea unei pescărușe și a motanului care a învățat-o să zboare de Luis Sepulveda. După ce textul a fost citit și discutat, elevii au avut de rezolvat niște sarcini de lucru prin metoda Gândiți/ Lucrați în perechi/ Comunicați.

Profesorul a notat pe tablă sarcinile de lucru:

Unde se petrece acțiunea?

Care sunt personajele care participă la acțiune?

Ce se întâmplase cu pescărușa?

Copiii au răspuns individual, apoi s-au grupat în perechi. După ce răspunsurile au fost finalizate, s-au discutat și s-au notat pe tablă concluziile. (Radu, A., Jeler, R., 2017)

Vineri, în ultima zi a cercetării, elevii au participat la ora de Științe ale naturii, în care au desfășurat un experiment. La lecția Mărturii ale vieții din trecut, după ce s-a discutat despre animalele din trecut, despre animalele de azi și despre fosile, elevii au format 3 grupe prin metoda bilețelelor cu litere și au primit sarcina de a realiza un vulcan activ.

Copiii au colaborat și s-au folosit de materialele puse la dispoziție de cadrul didactic: un tub spumă poliuretanică, un carton, pensule, tempera (maro, galben, roșu), două plicuri mari) bicarbonate, oțet, colorant alimentar (roșu), o folie nailon.

După ce fiecare grupă și-a terminat macheta, acestea au fost expuse în sala de clasă pentru a putea fi văzute de către toți elevii.

Prin aplicarea metodelor activ-participative s-a observat schimbarea atitudinii față de învățare a elevilor, precum și o cooperare foarte bună, o dezvoltare a creativității acestor reflectată în rezolvările sarcinilor de lucru.

Folosirea acestor metode a făcut ca elevii să devină mult mai activi, au învăţat să lucreze în echipă, şi-au dezvoltat spiritul de observare şi cooperare, s-au implicat cu plăcere în realizarea sarcinilor, însuşindu-şi mult mai eficient conţinuturile predate.

Bibliografie:

• Mihăilescu, C., Pițilă, T. (2016). Geografie-manual pentru clasa a IV-a. București: Editura Aramis.
• Radu, A., Jeler, R. (2017). Limba și literatura română- manual pentru clasa a IV-a. București: Grup Editorial Art.
• Radu, D., Perțea, A. (2016). Muzică și mișcare-manual pentru clasa a IV-a. București: Editura Aramis.
• Rizea, C., Stoicescu, D., Stoicescu, I. (2017). Arte vizuale și abilități practice-manual pentru clasa a IV-a. București: Editura Litera.
• Teodorescu, B., Andrei, C. (2017). Istorie-manual pentru clasa a IV-a. București: Editura Corint.