RELAȚIA DINTRE MATEMATICĂ ȘI MEDIUL ÎN CARE TRĂIM
ProEtica- Revistă Culturală
ISSN 2734-8954
ISSN-L 2734-8954
11.03.2022
RELAȚIA DINTRE MATEMATICĂ
ȘI MEDIUL ÎN CARE TRĂIM
Prof. Matematică Maria Cicios,
Liceul Teoretic "Eugen Pora", Cluj-Napoca
Motto:"Aș da tot ce știu, pentru jumătate din ce ignor"
DESCARTES
Schimbarea mentalităţii individului cu privire la mediul înconjurător se poate realiza numai prin formarea unei generaţii de viitori cetăţeni conştienţi de efectele acţiunilor proprii asupra mediului. Prin implicarea celor mici în acţiuni de protejare a mediului sperăm să obţinem, în perspectivă, o reducere esenţială a poluării şi o mai bună protejare a apelor şi a spaţiilor verzi, tot mai agresate cu poluatori în ultima perioadă.
Formarea profilului absolventului de gimnaziu prin dezvoltarea competențelor-cheie include și dobândirea de cunoștințe despre mediul înconjurător, formarea abilităților cât și adoptarea unor atitudini de protejare a mediului înconjurător.
Omul își trăiește viața prin adaptare la mediul înconjurător, face parte din acesta și contribuie la protejarea dar și la deteriorarea acestuia.
Scopului educației pentru mediu este acela de a crește oameni cu conştiință ecologică, oameni cu sensibilitate față de problematica mediului înconjurător, care au un set de valori ecologice şi un sentiment de preocupare pentru mediu, au motivația şi dispoziția de a partipa activ la protejarea mediului, au abilitatea de a identifica, cerceta şi rezolva probleme de mediu. Astfel, prin importanța majoră cât și prin implicațiile pe care le generează, educația pentru mediu nu vizează numai o disciplină anume, ci se intersectează cu toate disciplinele de studiu.
Indiferent de disciplina de studiu, educația elevilor în privința problemelor mediului înconjurător trebuie să vizeze aspecte precum :
- Conștientizarea elevilor în privința problematicii mediului înconjurător;
- Cunoașterea modului în care funcționează mediul, cunoașterea modului de interacțiune dintre om și mediu, apariția problemelor de mediu și posibilități de rezolvare a acestora;
- Formarea la elevi a unei atitudini pozitive față de mediu prin formarea unui set de valori și sentimente de grijă față de mediu;
- Formarea deprinderilor și abilităților necesare pentru identificarea şi investigarea problemelor mediului în scopul rezolvării problemelor acestuia;
- Participarea elevilor la acțiuni de protejare a mediului, încât aceștia să capete experiență în utilizarea cunoştințelor şi abilităților dobândite.
Integrarea educației pentru mediu în cadrul unei discipline școlare implică diferite etape, de la planificarea procesului și până la implementare. Atunci când este planificată o activitate de educație de sau pentru mediu, trebuie să se realizeze o serie de conexiuni cu disciplina școlară. Aceste conexiuni vizează, pe de o parte competențele educaționale specifice disciplinei, iar pe de altă parte elementele de conținut care au dimensiuni educaționale referitoare la mediul înconjurător.
În cadrul tuturor disciplinelor de studiu, integrarea elementelor de educație pentru mediu va avea în vedere observarea realităţii înconjurătoare, care se poate centra pe elemente reale, pe imagini ale acestora sau pe diferite reprezentări sugestive; analiza elementelor, fenomenelor şi proceselor; utilizarea informaţiei, care presupune: perceperea informației, sesizarea caracterului util al unei informații; investigaţia obiectivă prin: metode şi tehnici simple (observare, analiză, notare, cartografiere); metode experimentale; metode de simulare (îndeosebi IT); formarea unui sistem coerent de limbaj şi comunicare prin: utilizarea corectă (oral şi în scris) a limbii materne; Capacităţi intelectuale prin exersarea gândirii convergente şi divergente, a raționamentului critic, a gândirii anticipative şi proiective, a creativității; raportarea corectă în spaţiu şi timp, prin utilizarea dimensiunii spațiale (la diferite scări); înţelegerea (şi demonstrarea acestei înţelegeri) la nivelul elementelor simple, disparate sau cu o complexitate redusă, al sistemelor spațiale, structurilor, succesiunilor, interacțiunilor, interdependențelor, cauzalității; capacitatea de organizare (management) prin: diagnoza sistemelor spațiale, prognoză (a sistemelor, succesiunilor şi interdependențelor), conducerea unor sisteme de structuri, capacităţi acţionale/practice: conservarea mediului, activități economice, activități practice individuale precum și capacităţi integratoare: operarea constructivă cu simboluri, semne, convenții, operare cu tehnologia informațională (IT), construirea unor reprezentări cartografice originale, utilizarea unor demersuri metodologice structurate.
Disciplina Matematică participă și ea la educația pentru mediu a elevilor.
Competențele generale specifice matematicii de- Identificare a unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar , de prelucrare a unor date de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționale, de utilizare a conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice, de exprimare în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și a demersurilor de rezolvare pentru o situație dată, de analiză a caracteristicilor matematice ale unei situații date precum și de modelare matematică a unei situații date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii contribuie la educarea și creșterea oamenilor cu conştiință ecologică, oameni cu sensibilitate față de problematica mediului înconjurător .
Matematica vizează formarea la elevi a atitudinilor de respect pentru adevăr, a perseverenței în găsirea celor mai eficiente soluții, a abordării în spirit matematic a situațiilor cotidiene care solicită gândire deschisă și creativă, spirit de observație dezvoltat. De asemenea, se urmărește formarea la elevi a spiritului de inițiativă și capacitate decizională, independența în gândire și acțiune necesare în abordarea unor situații variate și de a recurge la modele matematice pentru rezolvarea unor probleme cotidiene.
Matematica oferă oportunități pentru educația pentru mediu, prin însăși programa studiată vizează în foarte mare măsură practica, viața cotodiană. Spre exemplu, studierea variației temperaturii într-o săptămână, lună, an poate constitui un mijloc de folosire a abilităților matematice. Elevii vor colecta informații, le vor selecta, organiza și apoi interpreta. Se pot folosi diagrame, tabele, grafice, informații din alte surse necesare comparării datelor colectate cu cele înregistrate în anii anteriori. Folosind modelarea matematică se pot face previziuni privind evoluția viitoare a climei, mobilitatea unei populații de animale, păsări etc.
Elevii pot contribui și ei la studierea variației temperaturii din zona în care locuiesc. Încă din clasele primare, apoi în clasa a 5-a, clasa a 6-a elevii trebuie să cunoască mediul, elementele lui, pentru ca, mai apoi, în clasele mai mari să înțeleagă problemele mediului, influența deteriorării elementelor mediului asupra întregii vieți de pe planetă.
Elevii sunt foarte receptivi, entuziaști, deschiși în a cunoaște elementele mediului: solul, aerul, apa, flora, fauna, etc. Aplicațiile de la orele de matematică pot conține date referitoare la componentele mediului. Temele din programa de matematică ce permit asemenea aplicații sunt: Măsurare, Procente, Proporționalitate, Probabilități și Elemente de statistică, Mulțimea numerelor întregi, Ecuații și Sisteme de ecuații, Geometria plană și în spațiu, etc. Elevii înșiși pot compune aplicații cu conținut practic.
Urmărim
pregătirea elevilor în sensul asigurării egalității șanselor în educație, al
dezvoltării personale, al ameliorării modalităților de informare adresate
elevilor;
atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor activități cu caracter
extracurricular.
,,A înțelege natura înseamnă a înțelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii atât de amenințată azi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii."
EUGEN PORA
Bibliografie:
- BĂLTEANU, D., ŞERBAN, M., Modificări globale ale mediului, Editura Coresi, Bucureşti, (2005);
- IANOŞ, I. Sisteme teritoriale - o abordare geografică, Editura Tehnică, Bucureşti,(2000);
- ROŞU, AL., Terra - geosistemul vieţii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,(1987);
- ROŞU, AL., UNGUREANU, I. , Geografia mediului înconjurător, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, (1982) ;
- SORAN, V., BORCEA, M., Omul şi biosfera, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, (1985) ;
- STUGREN, B., Ecologie teoretică, Editura Sarmis, Cluj - Napoca, (1994).