Prezentarea evaluării ca o componentă reglatorie a predării

ProEtica- Revistă Culturală

 ISSN 2734-8954 

 ISSN-L 2734-8954

30.06.2021

Prezentarea evaluării ca o componentă reglatorie a predării

Prof. Șteopoae Sabina, disciplina Religie Ortodoxă,

Școala Gimnazială Nr.1 Brănești, Ilfov

Evaluarea reprezintă activitatea de colectare, prelucrare și interpretare a informațiilor despre calitatea rezultatelor școlare și a procesului care le-a generat în vederea optimizării rezultatelor și a procesului didactic. Conferă procesului didactic un caracter reglabil și autoreglabil. Dacă inițial este activitatea cadrului didactic, în timp devine și activitatea elevului.

Evaluarea ocupă un loc important în procesul didactic, constituie o componentă indispensabilă a acestuia. Intreține relații de interacțiune și interdependență cu predarea și învățarea, formând împreună un tot unitar, indisolubil. Prin evaluare se înregistreză informații despre calitatea predării și a învățării, a metodelor, mijloacelor didactice și formelor de grupare utilizate, despre calitatea prelucrării și organizării conținuturilor, despre precizia și rigurozitatea elaborării și ierarhizării obiectivelor, despre adecvarea obiectivelor propuse la posibilitățile elevilor. Pe baza acestor informații, evaluarea orientează activitatea profesorului și a elevilor, ajutându-i să ia decizii în vederea reglării, ameliorării demersurilor de predare / învățare, desfășurarii optime a procesului didactic. Nu numai că oferă informații despre calitatea predării și a învățării, dar le și influențează. Elevul învață ce și cum să învețe la o disciplină de învățământ fiind atent la stilul de evaluare al profesorului. Dacă în evaluare se pune accent pe volumul de cunoștințe, elevul este tentat să reducă învățarea la memorarea definițiilor, regulilor; dacă în evaluare se pune accent pe măsurarea și aprecierea abilităților intelectuale, a competențelor precum și pe strategiile utilizate de elevi (strategii de acțiune, strategii de rezolvare de probleme, strategii de prezentare a informațiilor), elevul învață reflectând, exersând, rezolvând probleme, iar învățarea pe care o practică își va amplifica astfel caracterul formativ.

Evaluarea procesului didactic urmărește următoarele scopuri:

- conștientizarea stării de funcționare a sistemului/procesului didactic;

- fundamentarea deciziilor pertinente cu privire la direcțiile activității de instruire;

- influențarea evoluției procesului de învățământ în sensul optimizării componentelor și relațiilor dintre componente și maximalizării rezultatelor.

Beneficiarii evaluării sunt:

- elevii care trebuie să cunoască calitatea cunoștințelor de care dispun, nivelul capacităților intelectuale și acționale formate, pentru a decide cu privire la obiectivele acțiunilor de autoformare;

- profesorii, interesați în identificarea operativă a dificultăților și a punctelor forte și optimizarea stilului didactic;

- părinții, interesați de cunoașterea direcțiilor de orientare școlara și profesională a propriilor copii;

- manegerii instituției școlare, interesați de eficiența școlii.

In raport cu elevul, evaluarea:

- favorizeaza consolidarea cunoștințelor;

- permite integrarea cunoștințelor în sisteme de cunoștințe și generează permanente restructurări;

- confirmă elevului starea de reușită, generează sentimentul succesului, contribuie la formarea încrederii în sine și stimei de sine;

- stimulează învățarea permanentă, declanșează interesul pentru cunoaștere și autoformare (funcția motivațională);

- amplifică trebuința de autoafirmare, dimensionează stilul de învățare, dezvoltă capacitatea de autocunoaștere.

In raport cu profesorul, evaluarea:

- contribuie la descoperirea operativă a lacunelor elevilor, a factorilor care au generat respectivele lacune;

- evidențiază strategiile didactice eficiente;

- sugereaza programe de exerciții suplimentare, de recuperare sau dezvoltare;

- oferă informații care pot fi valorificate în orientarea și consilierea elevului;

- contribuie la reglarea și perfecționarea stilului didactic.

Bibliografie:

1. Cerghit, Ioan, Vlasceanu, Lazar (1988). Curs de pedagogie. Universitatea București.

2. Cocos, Constantin (2001). Psihopedagogie pentru examene de definitivare si grade didactice. Iași: Editura Polirom.

3. Cristea, Sorin (1998). Dicționar de termeni pedagogici. București: Editura didactică și pedagogică.