PARTICULARITATILE PROIECTARII SI PREDARII SIMULTANE LA NIVELUL PRIMAR SI GIMNAZIAL

ProEtica- Revistă Culturală

ISSN 2734-8954

ISSN-L 2734-8954

12.02.2025

PARTICULARITATILE PROIECTARII SI PREDARII SIMULTANE LA NIVELUL PRIMAR SI GIMNAZIAL

MESAROŞ MARUSIA ANGELA

RONA DE JOS

Faceţi un studiu al realităţilor din localitatea în care funcţionaţi, pentru a constata dacă se justifică organizarea claselor cu predare simultană.

În societatea actuala are loc un proces dinamic care obligă toate categoriile sociale se ţină pasul cu evoluţia socetăţii şi implicit a educaţiei. Şi în învăţământ au loc transformări rapide pornind de la crearea mediului de învăţăre care poate eficientiza tehnicile de învăţare şi de muncă intelectuală sau le poate bloca, încetini uneori din lipsa banilor, alteori din dezinteresul dascălilor. Lumea în care trăim se schimbă şi odată cu ea şi educaţia . Sursele de informare pentru adulţi şi copii se multiplică încât pentru cei atraşi de nou, de spectaculos, una pare mai atractivă decât alta. Obsevăm zilnic în joaca copiilor o lume a lor care aduce comportamente, teme, idei, probleme absolute noi. De unde le ştiu ? Acum ştim cu toţii că "oricine poate învăţa de oriunde". Noi dascălii trebuie să ne întrebăm dacă ceea ce-i învăţăm pe copii sunt lucruri de care au ei nevoie.

În localitățile izolate geografic sau lingvistic ori în localitățile în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învățământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege și nu există posibilitatea asigurării transportului școlar se organizează clase în regim simultan. Organizarea claselor în regim simultan se face în condițiile stabilite de prezenta metodologie, la propunerea bine motivată a consiliului de administrație al unității de învățământ, cu aprobarea inspectoratului școlar.

Astfel,în localitatea in care predau s-a format un post detaşat cu predare simultană ,clasele 0-IV,motivul fiind lipsa mijloacelor de transport,drumul greu accesibil iarna si lipsa de finanţare materială.Clasele sunt formate din :3 copii la calsa 0,1 copil la clasa I,2 copii la clasa a II-a,4 copii la clasa a III-a,1 copil la clasa a IV-a.

Existenţa claselor cu predare simultană este inevitabilă în învăţământul românesc, în special în mediul rural unde numărul de copii este insuficient pentru a forma clase omogene. Pentru acest tip de şcoli rurale se aplică acelaşi Curriculum Naţional, fără a se lua în calcul timpul efectiv aflat la dispoziţia învăţătorului şi a elevilor pentru parcurgerea unor programe ,,prea bogate" în ceea ce priveşte volumul de informaţii.

În sistemul de învăţământ românesc de cele mai multe ori întâlnim următorul mod de cuplare a claselor I-III şi II-IV însă după părerea mea cel mai eficient ar fi cuplarea claselor cu elevi apropiaţi ca vârstă I-II şi III-IV, astfel procesul de predare învăţare ar fi unul unitar, învelişul informaţiei ar fi acelaşi însă esenţialul ar fi diferit în funcţie de clasă .

Analizaţi avantajele şi dezavantajele organizării claselor cu predare simultană. Constataţi care sunt mai multe şi influenţează pregătirea elevilor.

În învăţământul simultan în special, esenţa este utilizarea a ceea ce ştiu şi pot deja face elevii, sprijinindu-se unul pe altul, împărtăşindu-şi unul altuia experienţe, cunoştinţe, mod de lucru pentru a învăţa ceva nou. Copiii învată cu uşurinţă unul dela altul tot felul de lucruri; aşa cum învaţă trăsnăi pot învăţa şi lucruri utile, cum învaţă să tragă cu praştia, să facă vaporaşe de hârtie pot învăţa şi deprinderi de muncă intelectuală.Trebuie doar să le creem condiţiile favorabile, ca într-o seră, dar lăsând un grad de libertate, "o briză de aer proaspăt".

Clasa simultană oferă un avantaj, pe care clasele omogene ca vârstă nu îl au, şi anume acela că diferenţa de vârstă şi instruire dintre elevi face interacţiunea mai apropiată de situaţia reală cu care se confruntă elevii dincolo de pereţii şcolii. Procesul educativ este influenţat şi de modul de organizare a activităţii elevilor. Fiecare prezintă avantaje şi dezavantaje.

Astfel activitatea frontală are unele avantaje:

Ø toţi elevii se concentrează asupra unei probleme;

Ø dascălul sau un alt elev se asigură că fiecare elev poate recepţiona mesajul;

Ø activitatea poate fi foarte dinamică, ritmul fiind impus de conducătorul activităţii;

Ø elevii sunt expuşi unei exprimări corecte; Ø elevii mai emotiv se simt mai în siguranţă atunci când repetă, citesc sau răspund în cor.

Există însă şi dezavantaje:

Ø numărul elvilor care au ocazia să vorbească este redus;

Ø ritmul impus de organizator nu se potriveşte cu ritmul de lucru al fiecărui elev;

Ø elevii au prea puţină autonomie.

În cazul activităţii pe grupe creşte timpul de participare activă a fiecărui elev;elevii învaţă unii de la alţii;creşte încrederea în sine a participanţilor; activitatea e mai dinamică decât cea în perechi; cresc şansele ca măcar un elev din grup să poată rezolva problemele care survin; munca în grup este mai relaxantă decât cea în perechi sau individuală . Dezavantajul este gălăgia inevitabilă atunci când mai mulţi elevi vorbesc în acelaşi timp. Modalitatea de lucru în perechi este cel mai uşor de organizat (elevii stau de obicei câte doi în bancă). Astfel creşte procentul de participare activă a elevilor; se încurajează cooperarea elevilor;se poate organiza în oricare moment al lecţiei. Dezavantajele acestei forme de organizare sunt gălăgia, indiscipline şi folosirea unui limbaj inadecvat sau incorect.

Modalitatea individuală de lucru oferă elevilor ocazia să înveţe, realizând diferite sarcini didactice. În cazul învăţământului simultan, activitatea individuală a elevilor este nu doar importantă ci şi foarte necesară, deoarece oferă dascălului ocazia de a preda noi cunoştinţe celeilalte grupe de elevi. Astfel, spre deosebire de predarea la clasele omogene, unde munca individuală nu trebuie să dureze prea mult, deoarece se poate face şi acasă, la clasele simultane activitatea individuală a elevilor este de lungă durată şi necesită formarea unor deprinderi temeinice de studiu.

Sistemul de învăţământ simultan deşi este dificil, are şi avantaje. Copiii de clasa I sau a II-a învaţă şi de la noi, de la dascăli, dar uneori se ajută şi cu colegii din clasele mai mari. Aşa cum am spus şi mai devreme depinde de fiecare cadru didactic cum îşi organizează activitatea la clasă. Ceea ce trebuie să reţinem este un lucru foarte important că activitatea cu cele două,trei sau patru colective de elevi trebuie concepută ca un tot unitar: având ca bază acelaşi text se pot preda noţiuni diferite celor două, trei sau patru clase. O asemenea repartizare asigură continuitatea în activitatea educativă.

Faceţi o analiză corectă a procesului de predare-învăţare pe care îl dezvoltaţi. Prezentaţi punctele tari şi punctele slabe ale acestuia.

Procesul de învatamânt reprezinta dimensiunea dinamica a sistemului de învatamânt, deoarece în cadrul lui are loc activitatea de învatare iar elevii si studentii sunt îndrumati de catre profesori cum sa învete. Functiile generale ale sistemului de învatamânt sunt realizate în cadrul procesului de învatamânt prin intermediul programelor de instruire formala (dar si nonformala) structurate si ierarhizate pe cicluri si ani de studii.

Componentele procesului de invăţământ sunt analizate sub trei aspecte:

• din punct de vedere functional (obiectivele pedagogice);
• din punct de vedere structural (resurse umane, conţinuturi, forme de organizare, relaţiile profesor-elev şi între elevi, timpul şi spaţiul şcolar unde se desfăşoară lecţia);
• din punct de vedere operaţional (procesul de predare - învăţare - evaluare şi strategiile didactice)

Puncte tari

• Obiectivele lecţiei sunt clar formulate – măsurabile
• Obiectivele sunt comunicate elevilor
• Se utilizează metode variabile , inclusiv metode active
• Se ţine seama de stilurile de învăţare şi se aplică învăţarea centrată pe elev
• Se are în vedere egalitatea şanselor
• Comunicarea profesor-elev este adecvată (atât cea verbală cât şi cea nonverbală – gestica)
• Resursele materiale şi echipamentele sunt utilizate cu eficienţă maximă
• S-au utilizat materiale diverse – fişe de teorie, fişe de lucru, fişe de teste, ş.a. ; acestea au fost realizate diferenţiat şi s-a ţinut seama de experienţa anterioară a elevilor
• Întrebările care sunt adresate elevilor sunt clar formulate, cu răspunsuri deschise
• Există mape de lucru ale elevilor – care conţin materiale elaborate de elevi şi cu ajutorul cărora se realizează monitorizarea permanentă a activităţii elevilor
• Este aplicată evaluarea formativă care este bazată pe activităţi diferenţiate
• S-a realizat feed-back şi se ţine seama de acesta în elaborarea ulterioară a materialelor de lucru şi planificarea ulterioară a activităţilor

Puncte slabe

• S-au utilizat foarte puţine metode de predare (mai puţin de 3 metode)
• Nu s-au utilizat metode active şi nu se ţine cont de învăţarea centrată pe elev şi de egalitatea şanselor (aceleaşi fişe de lucru indiferent de nivelul elevilor)
• În activităţile practice elevii nu sunt implicaţi în mod direct (de exemplu în experimente – li se explică în ce constă experimentul şi le este prezentat de profesor acest experiment, dar nu realizează ei în mod direct experimentul)
• Resursele materiale deşi există nu sunt utilizate aproape deloc sau nu sunt utilizate corespunzător
• Evaluarea cunoştinţelor elevilor nu se realizează ritmic şi se utilizează foarte puţine metode de evaluare (de exemplu – numai verificare scrisă)
• Nu este monitorizată activitatea elevilor pe parcursul desfăşurării programului de învăţare
• Se folosesc prea mult întrebări cu răspuns închis (de tip da/nu)

Observaţii: în cadrul procesului de predare învăţare pe lângă exemplele de mai sus, se pot considera ca puncte tari toate aspectele pozitive care conduc la o realizare deplină a obiectivelor şi eficientă în posesul de învăţare, iar ca puncte slabe se pot considera toate aspectele negative care produc o realizare ineficientă în procesul educativ.

Realizaţi un inventar al mijloacelor de învăţământ cu care este dotată şcoala. Întocmiţi un necesar de dotare.

Un inventar al mijloacelor de învăţământ cu care este dotată şcoala.

Mijloace tehnice vizuale

• Retroproiectorul – este destinat proiecţiei materialelor didactice care se află pe suport transparent sau, prin combinarea cu un adaptor LCD (Liquid Cristal Display), la proiectarea imaginii care este pe ecranul unui computer. Este unul dintre cele mai utilizate mijloace tehnice de instruire la ora actuală şi se integrează oricărei metode didactice;

Mijloace tehnice audio

• Radioul – este un aparat de redare a sunetului transmis pe calea undelor electromagnetice;
• Casetofonul – este un aparat specializat pe redarea (eventual şi înregistrarea) sunetului care se află pe bandă magnetică încorporată într-o casetă;;
• CD-player-ul – este un aparat specializat pentru redarea sunetelor şi filmelor înregistrate pe un disc compact prin intermediul unei tehnologii digitale. Trebuie specificat că toate computerele actuale sunt prevăzute cu unităţi CD – acestea au denumirea de CD-ROM (Compact Disk - Read Only Memory). Aceste unităţi sunt compatibile cu standardele industriale şi pot reda sunetele de pe discurile audio digitale (CD - Digital Audio), pot citi programele software, facilitează vizualizarea de pe discurile compacte foto (Photo CD) şi respectiv vizionarea filmelor de pe discurile compacte video (Video CD).

Mijloace tehnice audio-vizuale

• Camera de luat vederi (camcorder) – este un aparat destinat înregistrării imaginilor care se pot vizualiza prin intermediul unui obiectiv. Înregistrarea se efectuează pe casete video în care se află bandă magnetică cu caracteristici asemănătoare celei de magnetofon, casetofon sau reportofon însă la un alt nivel de calitate;
• Proiectoare multimedia
• Computerul personal

Un necesar de dotare:

• Diaproiectorul – este un aparat pentru proiecţia diapozitivelor. Acţionarea aparatului este manuală;
• Magnetofonul – este un aparat specializat pe înregistrarea şi redarea sunetului prin utilizarea benzii magnetice. Magnetofonul este utilizat îndeosebi în aplicaţii profesionale;
• Video Recorder-ul – este un aparat capabil să înregistreze şi să redea un semnal video care provine de la un alt aparat video, o videocameră, de la un aparat TV sau chiar de la un computer;
• Flipchart
• TV.

Arătaţi ce material didactic ar putea confecţiona fiecare cadru didactic (consideraţi mijloacele de învăţământ ca lucrări realizate de întreprinderile specializate şi materialul didactic ca lucrări efectuate de cadrele didactice).

Un învăţămant modern nu poate fi conceput fără utilizarea celor mai noi mijloace de invăţămant care să faciliteze contactul elevilor cu informaţia, participarea lor activă la investigarea şi descoperirea adevărurilor pe care le invată. Scoala a dispus din totdeauna de resurse materiale cu scopul de a aduce in faţa elevilor realitatea autentică sau pentru a substitui realitatea şi pentru orientarea procesului de percepere a elevilor.

Materialul didactic constituie un suport concret, intuitiv, special şi obligatoriu in procesul predării si învăţării în cadrul lecţiilor . Acesta este necesar deoarece:

-gandirea copilului are caracter intuitiv;

-interesul, atenţia şi activitatea de cunoaştere sunt indreptate spre perceperea aspectelor materiale.

De aceea materialul trebuie să fie concret.Exigenţa documentară va fi realizată prin două componente:elemente de informare si documentare necesare invăţătorului. In acest sens, sălile specializate şi fiecare invăţător trebuie să aibă următoarele indrumătoare:

a)Materiale tipărite: -Programa de invăţămant;

-Manualele pentru clasele I-IV;

-Manuale de metodică;

-Indrumătoare metodice;

-Literatură pedagogică si psihologică;

-Dicţionare;

-Colecţia revistelor pedagogice;

-Seturi de planşe;

-Culegeri de exerciţii.

b)Materiale realizate de invăţător:

Mapa metodică a invăţătorului va cuprinde: documente generale, planificări anuale şi partiale, proiectarea unităţilor de invăţare, activităţile metodice, fişe de studiu individual, fişe de observaţii asupra elevilor, teme de cercetare.

Materiale necesare in diferite lecţii: planşe, imagini, fişe de evaluare, teste formative sau sumative, fişe de lucru, de citate, caiete metodice cu exerciţii, sinteze teoretice etc.

Materialul didactic confecţionat de cadru didactic poate fi din materiale reciclabile ,hârtie colorată,materiale textile,seminţe,materiale din natură,diferite obiecte vechi.

Prezentaţi aceste analize şi studii şcolare.

Inainte de a intocmi "o lista cu materiale didactice" este bine a ne asiguram ca exista conditii materiale fara de care, nu este posibila existenta gradinitei ca institutie de invatamant:

-cladire corespunzatoare invatamantului scolar: sali de clasă cu lumina naturala (geamuri mari), holuri, vestiare, lavoare si toalete, cabinet medical, cabinet metodic, bucatarie si oficii, dormitoare, sala de sport, curte de joaca etc.

-amenajarea salilor de clasă cu mobilier specific nivelului de clasă simultană 0-IV: mese, scaune, dulapuri si rafturi sau etajere, patuturi rabatabile daca sala este multifunctionala (activitati/servit masa/odihna/spatiu de joc)

-materialul didactic si biblioteca cu mijloace de invatamant

-terenul sau curtea de joaca al copiilor utilata corespunzator: bancute, nisip, leagane, casute multifunctionale, echipament sportiv etc.

" Lista materialului didactic necesar pentru o sală de clasă" este inclusa "intr-o familie" mai mare numita mijloace de invatamant scolar

Sintagma ,, mijloace de învatamânt scolar" reuneste si sprijina realizarea activitatilor instructiv-educative, respectiv activitatea de învatare a prescolarilor, activitatea de predare a cadrelor didactice si atingerea obiectivelor specifice acestor activitati.

A)ansamblul materialelor naturale (obiecte din realitatea înconjuratoare în forma lor naturala – minerale, plante, animale, aparate, utilaje, instalatii, masini, etc)

B)realizate intentionat (modele, planse, harti manuale, carti, fise de lucru, chestionare, teste, portofolii, instalatii pentru laboratoare fonice, jocuri didactice, simulatoare didactice, mijloace tehnice de instruire, etc)

Competentele menegeriale ale învăţătorului din fisa postului evidentiaza faptul ca trebuie sa se preocupe de:

- Asigurarea mijloacelor de invatamant, a materialului didactic si a auxiliarelor didactice

- Organizarea si amenajarea mediului educational

- Conducerea procesului didactic

• Amenajarea, în sala de clasă, a ariilor de stimulare/ zone/ centre de interes, în vederea învăţării stimulative şi eficiente
• Amenajarea mediului educaţional în conformitate cu tipul de activitate desfăşurată{activitate în perechi, învăţarea prin cooperare,etc}, pentru a asigura desfăşurarea eficientă a activităţilor
• Asigurarea mijloacelor de învăţământ, a materialului didactic şi a auxiliarelor didactice adecvate particularitătilor de vârstă ale copiilor, nivelului de dezvoltare intelectuală şi conţinuturilor activitătilor planificate.
• Valorizarea tuturor copiilor prin expunerea lucrărilor realizate, prin portofoliu, prin amenajarea colţului tematic al clasei, {când se trece la o nouă temă}
• Găsirea de căi şi mijloace eficiente pentru a transmite cunoştinţe copiilor respectând principiile didactice
• Individualizarea activitătii cu copiii şi implicarea activă a acestora în procesul instructiv-educativ
• Asigurarea securităţii copiilor în timpul activităţilor, în vederea prevenirii unor accidente sau evenimente neprevăzute.
• Implicarea părinţilor şi a comunităţii locale în amenajarea mediului educaţional al grupei şi în procurarea de mijloace de învăţământ necesare
• Popularizarea activităţilor la nivel de comunitate, prin mass-media

Pentru ca procesul de predare sa-si atinga obiectivele, profesorul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte :

• Designul predării să fie conceput de aşa manieră încât să asigure timp şi spaţiu şi pentru activităţi de învăţare individuală, dar să fie descurajate eventualele tendinţe de segregare sau izolare în clasă;
• Să se asigure metode specifice şi suporturi de învăţare pentru elevii cu dificultăţi şi pentru cei cu cerinţe speciale, precum şi profesori specializaţi în munca cu aceste categorii de şcolari;
• Programele educaţionale să fie însoţite de asistenţă complementară, pentru fiecare caz în parte, ca de exemplu, în domeniul sănătăţii mintale, asistenţei sociale;
• Crearea unui mediu de învăţare eficient pentru toţi, ceea ce pretinde satisfacerea opţiunilor elevilor pentru teme de învăţare, tipuri de proiecte practice, modalităţi de muncă independente sau în grup;
• Preocuparea constantă pentru un climat de respect şi acceptare a diferenţelor, evitarea practicilor de discreditare şi stigmatizare;
• Utilizarea unor modalităţi flexibile de grupare a elevilor pentru activităţile didactice, pe baza nevoilor de învăţare şi în acord cu tipul de sprijin pedagogic de care elevii au nevoie. Referitor la procesul de invatare, trebuie avute in vedere urmatoarele :
• Implicarea activă a elevilor în procesul de învăţare, în ritm şi la nivele de dificultate accesibile, utilizând cu frecvenţă sporită interacţiunile în perechi şi grupuri mici;
• Relevarea cunoştinţelor ancoră în predarea noilor conţinuturi şi exersarea elevilor în elaborarea unor structuri conceptuale şi operaţionale;
• Utilizarea simulării, studiilor de caz şi a problematizării, în vederea susţinerii curiozităţii, a reflecţiei şi evaluării situaţiilor, pentru stimularea gândirii înalt structurate şi a strategiilor metacognitive.
• Includerea în secvenţa de predare a feedback-ului constructiv şi informativ în legătură cu demersul şi achiziţiile învăţării, sporirea aplicaţiilor practice, a exerciţiilor şi diversificarea problemelor supuse spre rezolvare;
• Tratarea egală a tuturor elevilor, fără discriminare sau părtinire a unora, în ceea ce priveşte respectul şi valorizarea lor ca indivizi, evaluarea constructivă şi sistematică, oferta de sprijin în învăţare, angajarea în sarcinile de lucru;
• Crearea unei atmosfere de colaborare şi lucru în echipă, în locul uneia de concurenţă şi rivalitate;
• Utilizarea unor sarcini de lucru autentice, cu relevanţă în viaţa reală şi adecvate diferitelor grupuri culturale, care să solicite elevilor să opereze cu informaţii interdisciplinare şi să valorifice posibilităţile lor de progres;
• Includerea unor experienţe care să promoveze empatia, înţelegerea şi respectul reciproc între elevi.

Ultimul aspect din procesul de invatamant, respectiv evaluarea , trebuie sa respecte urmatoarele:

• Evaluarea să fie sistematică şi continuă, integrată în actul predării curente, să fie autentică în conţinut şi în performanţele proiectate;
• Să fie utilizată în principal evaluarea de progres (achiziţiile individuale) în locul evaluării normative, în care achiziţiile individuale sânt comparate cu norma de grup;
• Progresia învăţării să fie bine tradusă în standarde şi descriptori de performanţă, iar standardele să fie formulate în aşa fel încât fiecare elev să aibă posibilitatea succesului;
• Evaluatorii să angajeze elevii în aprecierea prestaţiilor proprii, precum şi ale colegilor.

Bibliografie:

VASILE MOLAN- Revista de pedagogi nr,. 2 1982

VASILE POPA- Aspecte ale eficientizarii lectiilor la clasele simultane