Nevoia de mișcare la vârsta timpurie
17.06.2022
Nevoia de mișcare la vârsta timpurie
Banea Laureta Speranța
Grădinița cu PP nr. 4 Măcin, jud. Tulcea
Lumea grădiniței, ca și a creșei, reprezintă medii stimulative pentru copilul mic. În cadrul acestora, copiii învață, cresc și se educă beneficiind deopotrivă de atenție pentru îngrijire și educație armonioasă, precum și stimulare socială, emoțională și cognitivă.
Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale cuprinde o gamă largă de deprinderi și abilități (de la mișcări largi cum sunt săritul, alergarea, până la mișcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar și coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunoștințe și practici referitoare la îngrijire și igienă personală, nutriție, practici de menținereaa sănătății și securității personale.
Ca proces pedagogic organizat, educația fizică urmărește dezvoltarea și pregătirea fizică a copiilor prin însușirea și perfecționarea deprinderilor și abilităților fizice și morale necesare în viață. Misiunea de educator presupune desfășurarea unei activități care să contribuie direct la dezvoltarea armonioasă a antepreșcolarilor. Dorința de mișcare și dinamismul, specifice vârstei, trebuie să devină instrumente în mâinile educatorului, prin care să se acționeze în sensul formării unor viitori adulți sănătoși fizic și psihic. Prin exercițiu fizic, copiii realizează forme variate și utile ale mișcării, capătă încredere în forțele lor, își coordonează activitatea nervoasă, dobândesc curaj, spirit de inițiativă și de organizare, devin mai sociabili, deprind reguli igienico-sanitare.
- Jocuri de prindere/atingere a unei jucării (ex. Atingem clopoţelul)
- Jocuri de mişcare pasivă a picioarelor (ex. Batem cu picioarele în podea, Greierele răsturnat)
- Jocuri de schimbare a poziţiei corpului, prin rostogoliri de pe spate pe burtă şi de pe burtă pe spate (copilul este ajutat să se rostogolească prin mişcarea unui prosop pe care acesta se află poziţionat- ex. Ne rostogolim)
- Jocuri în pat sau, iniţial, pe masa de înfăşat, însoţite de cântece şi rime, în care copilul este încurajat şi ajutat să stea în şezut
- Jocuri pe podea, însoţite de cântece şi rime, în care copilul este încurajat şi ajutat să stea în picioare
- Exerciţii de manipulare a unor obiecte şi jucării (ex.Prinde mingea)
- Exerciţii şi jocuri de mers în linie dreaptă, cu spatele, alergare, jocuri cu text şi cânt.
- Exerciții și jocuri cu mingea (apucare, aruncare, strângere în pumn)
- Activităţi de mişcare cu diferite jucării (căluţi pentru a fi călăriţi, cărucioare sau maşini pe care să le împingă) .
Pentru copiii de 3-6 ani, conținutul educației fizice include un ansamblu de deprinderi și capacități specifice domeniului care vizează dezvoltarea armonioasă a personalității umane printr-un echilibru funcțional realizat practic între calitățile fizice și cele psihice. Proiectarea acestui tip de echilibru stimulează orientarea vocațională a personalității prin valorificarea deplină a însușirilor fizice, fiziologice și psihice în perspectiva integrării sociale continue.
Reperele fundamentale pentru învățarea și dezvoltarea timpurie reprezintă un set de enunţuri care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi să fie capabili să facă. Aceste aşteptări sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea normală și deplină a copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală. Conform documentului menţionat, finalităţile educaţiei timpurii au în vedere o abordare holistică, vizând cele cinci domenii ale dezvoltării copilului:
- dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală;
- dezvoltarea socio-emoţională;
- dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;
- dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii;⎫
- capacităţi și atitudini în învăţare.
DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE - cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum sunt săritul, alergarea, până la mişcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunoştinţe şi abilităţi referitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie, alte practici de menţinere a securităţii personale.
Se precizeză că la finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o serie de comportamente:
- Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei ;
- Participă la activităţi fizice variate, adecvate nivelului lui de dezvoltare;
- Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi variate;
- Utilizează simţurile (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul apropiat;
- Se orientează în spațiu pe baza simțurilor;
- Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii;
- Exersează, cu sprijin, respectarea unor principii de bază specifice unei alimentaţii sănătoase;
- Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale;
- Demonstrează abilităţi de autoprotecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase;
- Utilizează reguli de securitate fizică personală.
Sunt
binecunoscute influențele pozitive pe care le au practicarea exerciţiilor
fizice şi a sportului încă de la vârste cât mai fragede. Iată de ce se impune
acordarea atenţiei cuvenite organizării şi desfăşurării acestor activităţi cu
copiii de 3-11 ani. Frenezia mişcărilor la copiii de vârstă preşcolară derivă
dintr-o necesitate reală. Activităţile lor motorii sunt necesare nu doar pentru
dezvoltarea fizică armonioasă a copilului, dar și pentru dezvoltarea intelectului acestuia.
Controlul respiraţiei,
descoperirea independenţei şi a interdependenţei fiecărei părţi a corpului,
deosebirea între stânga şi dreapta, recunoaşterea secvenţelor spaţio-temporale
sunt etape fundamentale pentru a se înţelege pe sine şi lumea înconjurătoare.
Cunoaşterea propriului corp este indispensabilă pentru ca micuţii să poată
acţiona şi cerceta, pentru a cunoaşte ceea ce este în jurul lor. Toate acestea
sunt elemente importante în dezvoltarea inteligenţei, în dezvoltarea
psihologică şi afectivă. Prin practicarea unui sport, copilul are ocazia să combine
diverse comportamente, pe care cu greu le-ar fi putut face în alt context.
Jocurile de mişcare au ca element caracteristic de desfăşurare întrecerea, care impune existenţa unui fond de deprinderi şi calităţi motrice temeinic consolidate. Întrecerea sporeşte interesul copiilor pentru activitate, le mobilizează forţele şi-i stimulează.
Prin joc copilul are posibilitatea de a fi mai degrabă un iniţiator în propria sa lume decât o persoană manipulată şi disciplinată. Jocurile desfăşurate în grădiniţă contribuie la creşterea capacităţii fizice şi intelectuale a copiilor, la dezvoltarea lor armonioasă, deoarece stimularea practicării activităţii fizice este un obiectiv prioritar, iar succesul în atingerea sa este o garanţie pentru sănătatea viitoare.
Gimnastica de înviorare contribuie la întărirea unor grupe principale musculare (braţe, picioare, spate, abdomen), formează o ţinută corectă, stimulează şi reglează funcţiile fiziologice ale respiraţiei şi circulţiei. Organizată cu pricepere, contribuie la creşterea bunei dispoziţii, ajută la disciplinarea colectivului de copii şi la formarea deprinderii de a face zilnic gimnastică.
Plimbările şi activităţile alese completează programul de activitate al copiilor în grădiniţă, sub supravegherea şi îndrumarea educatoarei.
Tematica activităților de educație psihomotrică trebuie să aibă în vedere repetarea mișcărilor predate cu scopul însușirii lor temeinice și, în același timp, alternarea judicioasă a temelor de bază. Astfel, după fiecare activitate de predare a unor mișcări de bază, este bine să urmeze o activitate în care se repetă aceleași mișcări sub forma unui exercițiu sau a aunui joc de mișcare în scopul consolidării deprinderilor motrice respective (activități integrate). Un alt criteriu în repartizarea judicioasă a temelor este acela de a se ține seama de condițiile oferite de anotimp. Este bine ca primavara și toamna să se aleagă exerciții de alergări, sărituri cu elan, alergări la distanță, jocuri cu alergări și prinderi de mingi, iar pentru anotimpul rece să se rezerve exerciții a caror desfășurare nu necesită un spațiu prea larg.
BIBLIOGRAFIE
https://www.edu.ro/sites/default/files/Curriculum%20ET_2019_aug.pdf
Anexa la ordinul ministrului Educației Naționale nr. 4.694/2.08.2019
Păişi Lăzărescu, M. Ezechil, L. (2011). Laborator preşcolar. București: Editura VI Integral.