Metode interactive de predare a matematicii la clasa pregătitoare
ProEtica- Revistă Culturală
ISSN 2734-8954
ISSN-L 2734-8954
10.02.2025
Metode interactive de predare a matematicii la clasa pregătitoare
Studiu de specialitate
Prof. înv. primar Turosu Lucia Cristina
Școala Gimnazială ,,Ștefan cel Mare", Galați
Predarea matematicii în clasa pregătitoare este crucială pentru dezvoltarea abilităților cognitive și de gândire logică ale copiilor. Studiile sugerează că metodele interactive sunt esențiale în procesul didactic, contribuind la menținerea interesului și a motivației elevilor pentru învățare. Aceste metode implică activ responsabilizarea elevilor în propriul proces educațional și se concentrează pe interactivitate, cooperare și explorare (Weiland et al., 2018).
Studiile subliniază că educația timpurie bazată pe metode interactive îmbunătățește rezultatele învățării și contribuie la o mai bună înțelegere a conceptelor matematice. De exemplu, cercetările arată că abordările de învățare bazate pe explorare și întrebări deschise ajută copiii să înțeleagă conceptele matematice fundamentale prin participare activă (Awang et al., 2020). În plus, aceste metode facilitează integrarea abilităților sociale și emoționale în procesul de învățare, ceea ce este esențial pentru dezvoltarea holistică a copiilor (Nikiforidou & Pange, 2010).
Tipuri de metode interactive
Învățarea prin joc
Învățarea prin joc este o metodă de predare fundamentală la clasa pregătitoare. Această abordare facilitează explorarea liberă a conceptelor matematice prin activități ludice, ceea ce îmbunătățește angajamentul și motivația elevilor. Bose și Bäckman (2020) discută despre importanța jocului în învățarea matematicii, subliniind faptul că materiale didactice fizice și jocuri de rol pot stimula gândirea matematică în moduri care sunt accesibile și plăcute pentru copii. Lucrările anterioare sugerează, de asemenea, că integrarea jocului în predarea matematicii ajută elevii să dezvolte abilități de rezolvare a problemelor (Çayci & Sevim, 2023).
Învățarea prin Muzică și mișcare
Activitățile muzicale și de mișcare pot fi deosebit de benefice în predarea matematicii (Samsudin et al., 2019). afirmă că utilizarea ritmurilor și a muzicii în lecțiile de matematică nu doar că îmbunătățește învățarea, dar și facilitează memorizarea conceptelor matematice prin asocierea acestora cu stimuli auditivi și fizici. Aceste metode interactive crează o atmosferă de învățare pozitivă și dinamică, care facilitează învățarea activă.
Tehnologii interactive
Utilizarea tehnologiilor interactive în sala de clasă a devenit o practică tot mai comună. Νικολοπούλου (2020) explorează aplicarea tehnologiilor informației și comunicațiilor, cum ar fi software-urile educaționale și aplicațiile interactive, în predarea matematicii. Aceste instrumente pot sprijini personalizarea învățării și pot oferi oportunități de învățare adaptative, care se potrivesc stilurilor diferite de învățare ale copiilor (Davenport & Johnston, 2014).
Învățarea prin colaborare
Învățarea colaborativă se dovedește a fi o strategie eficientă în predarea matematicii. Aceasta implică activități de grup unde copiii își pot împărtăși ideile și pot rezolva probleme împreună. Conform cercetărilor realizate de (Timmons et al., 2021), activitățile de grup promovează dezvoltarea abilităților interumane, precum comunicarea și colaborarea, care sunt esențiale pentru succesul viitor în învățământul formal și în viață.
Implementarea metodelor interactive
Formarea cadrelor didactice
Un factor critic în succesul implementării metodelor interactive în predarea matematicii este formarea temeinică a cadrelor didactice. Karataş et al. (2017) subliniază că educatorii care au un nivel ridicat de autoeficacitate și cunoștințe pedagogice solide sunt mai predispuși să implementeze metode interactive eficient. Acestea includ instruirea asupra strategiilor inovatoare și furnizarea de resurse didactice adecvate pentru a sprijini procesul de predare.
Evaluarea metodelor interactive
Evaluarea eficacității metodelor interactive în predarea matematicii este esențială (Platas, 2014). discută despre importanța instrumentelor de evaluare care pot măsura progresul și impactul acestor metode asupra învățării. Este crucial să se colecteze date care să reflecte nu doar competențele matematice, ci și angajamentul și motivația elevilor.
Feedback și îmbunătățire continuă
Feedback-ul din partea elevilor și al educatorilor este vital pentru îmbunătățirea continuă a metodelor de predare. Karakuş et al. (2018) sugerează că un sistem de feedback eficient poate ajuta la ajustarea strategiilor didactice pentru a se adapta nevoilor specifice ale elevilor. Aceasta conduce la dezvoltarea unui mediu de învățare mai adaptabil și receptiv.
În concluzie, metodele interactive de predare a matematicii la clasa pregătitoare oferă o gamă largă de oportunități pentru dezvoltarea competențelor matematice în rândul elevilor. Prin integrarea jocului, muzicii, tehnologiei și învățării colaborative, educatorii pot crea un mediu stimulant care nu doar că facilitează învățarea matematicii, ci și sprijină dezvoltarea socială și emoțională a copiilor. Studiile viitoare ar trebui să se concentreze asupra aprofundării acestor metode și adaptării lor la diverse contexte educaționale, asigurând astfel o educație matematică de calitate pentru toți copiii.
Bibliografie:
- Awang, Z., Yakob, N., Hamzah, A., & Talling, M. (2020). Exploring steam teaching in preschool using fred rogers approach. International Journal of Evaluation and Research in Education (Ijere), 9(4), 1071. https://doi.org/10.11591/ijere.v9i4.20674
- Platas, L. (2014). The mathematical development beliefs survey: validity and reliability of a measure of preschool teachers' beliefs about the learning and teaching of early mathematics. Journal of Early Childhood Research, 13(3), 295-310. https://doi.org/10.1177/1476718x14523746
- Samsudin, M., Bakar, K., & Noor, N. (2019). The benefits of music and movement in early mathematics. Creative Education, 10(12), 3071-3081. https://doi.org/10.4236/ce.2019.1012231
- Timmons, K., Cooper, A., Bozek, E., & Braund, H. (2021). The impacts of covid-19 on early childhood education: capturing the unique challenges associated with remote teaching and learning in k-2. Early Childhood Education Journal, 49(5), 887-901. https://doi.org/10.1007/s10643-021-01207-z
- Weiland, C., McCormick, M., Mattera, S., Maier, M., & Morris, P. (2018). Preschool curricula and professional development features for getting to high-quality implementation at scale: a comparative review across five trials. Aera Open, 4(1). https://doi.org/10.1177/2332858418757735