Managementul educațional și colaborarea cu părinții preșcolarilor

ProEtica- Revistă Culturală

 ISSN 2734-8954

 ISSN-L 2734-8954

21.08.2021

Managementul educațional și colaborarea cu părinții preșcolarilor

Profesor învățămănt preșcolar. Leordean Mihaela

Grădinița program prelungit Nr.1 Vișeu de Sus

Problematica managerială, ca problematică generală, are aplicabilitate nuanţată în învăţământul preşcolar. Astfel, conceptul de management, cât şi cel de management şcolar au condiţii specifice în contextul primei trepte a sistemului de învăţământ.

Managementul apare după unii autori ca ,,un act complex prin care agentul condu-cător dezvoltă şi aplică în practică anumite strategii pentru determinarea acţiunii tutu-ror indivizilor integraţi sistemului pentru a atinge facilităţile dorite". După alţii, managementul este conceput ca unitate a planificării, coordonării, implementării şi e-valuării, în raport de eficienţa sistemului la care se raportează. El poate fi înţeles şi ca un cadru de obiective generale, globale cărora li se conectează planuri menite să ducă la realizarea lor, planuri care cuprind resurse materiale, financiare şi umane, corelate în scopul obiectivelor şi standardelor propuse prin acţiuni concrete, bine determinate.

Alături de aceste definiţii ar putea fi citate multe altele, esenţa conceptului fiind aceeaşi exprimată sintetic de formularea: ,,Managementul este deopotrivă ştiinţa şi arta de a conduce, dar şi o stare de spirit specifică, reflectată de un anumit fel de a vedea, a dori, a căuta şi a accepta progresul".

Actul educaţional, ca act în cea mai mare parte dirijat, îşi manifestă plenar toate funcţiile specifice: de organizare, de analiză, diagnoză-prognoză, planificare, rogramare, control, îndrumare,evaluare.

Particularizând, definiţia managementului la domeniul reprezentat de activitatea instructiv-educativă din unitatea preşcolară, poate fi formulată ca un act complex prin care educatorul, în calitate de agent conducător, dezvoltă şi aplică în practica preşcolară anumite strategii corelate conţinutului specific abordat, el însuşi stabilit în concordanţă cu particularităţile de vârstă ale grupului de copii concreţi cu care lucrează. Ideea implicată în termenul ,,dezvoltă" din definiţie se referă la analiza şi diagnoza situaţiei, la prognoza privind derularea procesului educaţional, la proiectarea didactică, la punerea în practică, precum şi la evaluarea finală din perspectiva gradului de atingere a obiectivelor specifice şi operaţionale propuse. Implică, în final eficienţa educaţională a relaţiei educatoare-copil, copii-copii, eficienţa de ansamblu, strategia didactică abordată ca un corelator al celorlalte. Fiind prima treaptă a sistemului de învăţământ, unitatea preşcolară poate fiinţa cu conducere proprie sau subordonată unei unităţi şcolare care cuprinde copii din învăţământul general. În oricare din aceste formule, la conducerea ei efectivă se află un manager care îndeplineşte aceleaşi funcţii manageriale ca oricare conducător de unitate şcolară.

Profilul de competenţă al directorului de grădiniţă cuprinde aceleaşi arii majore de activitate:

Autoritate, responsabilitate, organizare în care decizia are rol important;

Procesul de învăţământ cu specificul său generat de vârsta copiilor din punct de vedere al obiectivelor generale specifice şi operaţionale propuse, conţinuturile abordate, strategiile corelate acestor conţinuturi, formelor de activitate;

Relaţii interumane din punct de vedere al raportării directorului la propria persoană şi la respectarea celor cu care lucrează: educatoare, părinţi, copii, autorităţi.

Planificarea şi organizarea.

Planificarea este o activitate complexă prin care se stabileşte ( în linii mari sau ma amănunţit ) cum vor fi utilizate resursele umane şi materiale, financiare, informaţionale şi de timp, de care dispune organizaţia şcolară, pentru atingerea obiectivelor proiectate.

Rolul ei principal este acela de a preciza ce se va întreprinde practic, în şcoală, într-o anumită perioadă de timp ( mai mare sau mai mică ), pentru aplicarea unei (unor) decizii, de către cine, cu ce mijloace materiale şi financiare şi până când. Planificarea este, de fapt, o activitate de anticipare a ceea ce se va face în fiecare etapă din anul şcolar, pe domenii şi probleme.

Este foarte important ca, în procesul planificării, managerii şcolari să dispună de informaţiile necesare identificării factorilor (interni şi externi), care vor influenţa (în bine sau în rău), activitatea membrilor organizaţiei şcolare, rezultatele aşteptate.

Sesizarea abaterilor potenţiale, care pot apărea pe parcursul activităţii, permite adoptarea unor măsuri de prevenire şi corectare încă din faza planificării.

Organizarea activităţii - ca funcţie a managementului - asigură punerea în operă a planurilor, prin stabilirea celei mai potrivite configuraţii a instituţiei de învăţământ (organigramă), ca şi printr-o utilizare optimă a personalului, a resurselor materiale, financiare şi informaţionale.

Practica demonstrează că organizarea bazată pe sarcini şi pe relaţiile umane, conduce la obţinerea unor rezultate mult mai bune decât în cazul organizării rigide şi autoritare în care sarcinile sunt tabu, în motivarea personalului şi antrenarea lui la decizie şi la acţiune sunt slabe sau inexistente.

Încheiem această prezentare succintă cu ideea că vârsta preşcolară aşa ,,mică" cum este ea, ridică probleme majore în plan educaţional şi are o influenţă extrem de mare pentru întreaga traiectorie şcolară ulterioară. Din acest motiv, considerăm că abordarea de tip managerial în planul larg al managementului educaţional şi cel restrâns al managementului didactic sau al managementului instituţiilor preşcolare este necesară şi utilă încă de pe această treaptă a sistemului de învăţământ.

Bibliografie

Iucu, R., (2000), Managementul si gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iasi

Niculescu, R.M., (1994), A invata sa fii un bun manager, Editura Inedit, Tulcea

Stan, E., (2003), Managementul clasei, Editura Aramis, Bucuresti.