Jocurile la preșcolari
ProEtica- Revistă Culturală
ISSN 2734-8954
ISSN-L 2734-8954
11.03.2022
Jocurile la preșcolari
Profesor învățământ preșcolar: Zamfir Maria
Grădinița cu Program Normal Numărul 8 Caransebeș
Localitatea Caransebeș, Jud. Caraș- Severin
Jocurile se numără printre mijloacele cu eficiență mare a procesului instructiv-evaluativ , fiind și o activitate fundamentală a copiilor preșcolari. Are o contribuție valoroasă la dezvoltarea copiilor pe plan intelectual, etic, estetic și fizic, fiind o metodă de educare a copiilor, dar și o formă de comunicare și stimulare a imaginației și creativități, a dezvoltării limbajului.
Selectarea jocurilor didactice trebuie să fie făcută după anumite criterii, cum ar fi: interesul pe care-l stârnește copiilor; posibilitatea de a se desfășura în mod individual sau în grupuri; capacitatea copiilor de a rezolva în mod independent sarcinile jocului.
La intrarea în grădiniță, copiii mici, copiii de 3 ani au în oarecare măsură dezvoltat acest instinct, cel de a se juca. Jocurile lor lărgesc aria conținutului, în următorii ani de grădiniță.
Jocurile didactice, pentru a fi eficiente trebuie organizate și conduse direct de către doamna educatoare. Prin joc didactic se asigură efectuarea, în mod independent a unor acțiuni obiectuale, se stimulează descoperirea pri efort direct a unor cunoștințe, care valorificate, exersate și îmbogățite vor conduce treptat spre însușirea unor noi cunoștințe matematice.
Activitățile matematice, ca și activitățile de cunoașterea mediului, îi facilitează copilului medierea cu lumea științelor, prin intermediul operațiilor intelectuale. Accentul cade în aceste activități pe utilizarea cunoștințelor în contexte variate, pe rezolvarea și constituirea de probleme (situații- problemă, situații- experiment) și pe deprinderea ordinii în gândire, care poate influența copilul în plan atitudinal și social.
La grupa mică, jocul didactic are rol de exersare a capacităților de cunoaștere și satisface cel mai bine tendința de acțiune, specifică copiilor de 3-4 ani.
La nivelul vârstei de 4-7 ani, jocul didactic dobândește o nouă funcție, aceea de consolidare și verificare a cunoștințelor, deprinderilor și priceperilor copiilor.
Jocurile de construcții au menirea de a forma deprinderile de mânuire și "clădire", cu ajutorul unor obiecte precum: forme geometrice din lemn, cuburi LEGO, cuburi din lemn, din care pot construii o farfurie, o casă, un vagon, o masă, un scaun etc.
Selectarea unui joc se face în funcție de nivelul preșcolarilor, interesul pe care îl trezește în rândul preșcolarilor, capacitatea copiilor de a rezolva în mod îndependent sarcinile didactice.
Jocurile distractive au drept rol formarea unor deprinderi de voioșie și destindere. Conținutul acestor jocuri sunt selectate în raport cu vârsta preșcolarilor, cu receptivitatea lor. Copiii trebuie învățați de mici să-și împartă bucuriile, să-și învingă emoțiile/ eșecurile, să se bucure pentru reușitele colegilor etc. Aceste activități sunt menite pentru a creea un mediu ambiental pașnic, armonios, distractiv, dar și la formarea unui echilibrul emoțional stabil.
A.S. Makarenko spunea că " fiecare joc bun conține înainte de toate un efort de muncă și un efort de gândire... Jocul lipsit de efort, de o activitate energică este întotdeauna un joc prost ". Pentru activitatea de pregătirea a jocului este nevoie de materiale didactice diverse, metode didactice adaptate jocului, dar și pregătirea mediului ambiental.
De asemenea, Marcel Peltier apreciază că " numărarea și calculul nu reprezintă obligatoriu primul și singurul mod de a introduce matematica. Noțiunea de număr nu trebuie să fie abordată fără ca gândirea să fi fost exersată dinainte în procesul de descoperire a relațiilor din realitate și de imaginare a altor relații în cadul jocului".
Bibliografie
- Elena Gheorghian și Maria Taiban, Metodica jocurilor și a programului distractiv în grădinița de copii, Editura didactică și pedagogică, București, 1977
- Gheorghe Iftime, Jocurile logice pentru preșcolari și școlari mici, Editura didactică și pedagogică, București, 1977
- N. Bîrsan, Gongea, E. Ruin, G. Fulga, Metode interactive de grup-ghid metodic. 60 metode și 200 de aplicații practice pentru învățământul preșcolar, Editura Arves