Dezvoltarea gândirii critice în învățământul primar

ProEtica- Revistă Culturală

ISSN 2734-8954

ISSN-L 2734-8954

21.05.2024

Dezvoltarea gândirii critice în învățământul primar

Articol de specialitate

Prof. înv. primar Turosu Lucia Cristina

Școala Gimnazială ,,Mihai Viteazul", Galați

        Gândirea critică reprezintă o abilitate fundamentală în societatea contemporană, permițând indivizilor să analizeze informații, să ia decizii în cunoștință de cauză și să abordeze probleme complexe. În sfera educațională, dezvoltarea acestei competențe este vitală pentru a pregăti elevii să facă față provocărilor unei societăți aflate într-o continuă transformare (Brookfield, 2017). Acest articol analizează importanța gândirii critice în învățământul primar, diversele metode de promovare a acesteia și efectul diferitelor strategii didactice asupra evoluției abilităților cognitive ale copiilor.

      La baza gândirii critice se află procesul sistematic de evaluare a informațiilor prin metode diverse de observare, experiență, reflecție, raționament și comunicare. Acest proces presupune o analiză obiectivă și informată a informațiilor disponibile, cu scopul de a formula judecăți bine întemeiate și decizii argumentate (Facione, 1990). În educație, este de importanță crucială ca elevii să dobândească și să îmbunătățească această abilitate încă din primii ani de școală, punând bazele unui parcurs educațional și personal de succes (Lipman, 2003).

     Învățământul primar reprezintă o perioadă crucială pentru dezvoltarea cognitivă. În acest stadiu al educației, copiii își formează abilitățile fundamentale de gândire și învățare, care le vor influența succesul academic și social pe termen lung (Piaget, 1972). În acest context, dezvoltarea gândirii critice de la o vârstă fragedă le oferă elevilor instrumentele necesare pentru o interacțiune mai eficientă și cu încredere în medii diverse și complexe.

          În procesul de promovare a gândirii critice, metodele și strategiile de predare joacă un rol esențial. Una dintre aceste metode este învățarea bazată pe probleme (Problem-Based Learning - PBL), care stimulează gândirea critică prin abordarea unor probleme autentice ce necesită soluționare. Această metodă provoacă elevii să investigheze, să formuleze ipoteze și să găsească soluții posibile (Hmelo-Silver, 2004). Spre exemplu, propunând proiecte care analizează probleme reale, cum ar fi impactul poluării asupra mediului, elevii sunt încurajați să dobândească abilități de cercetare și analiză critică (Ertmer & Simons, 2006).

       În plus, utilizarea diagramelor și a altor tehnici de gândire vizuală poate ajuta elevii să structureze informațiile și claritatea gândirii. Hărțile conceptuale și diagramele de flux sunt instrumente eficiente pentru dezvoltarea abilităților de gândire critică (Novak & Gowin, 1984). Metoda socratică, care folosește întrebări pentru a stimula reflecția și a provoca raționamente, reprezintă o altă abordare eficientă. Prin intermediul întrebărilor deschise și stimulatoare, profesorii pot încuraja elevii să aprofundeze analiza și să dezvolte o gândire critică mai sofisticată (Paul & Elder, 2006).

        Învățarea prin explorare și experiment reprezintă o strategie ce încurajează curiozitatea naturală a copiilor prin experimente practice și activități exploratorii, ajutându-i să își dezvolte abilitățile de observare și analiză. Astfel, elevii sunt inițiați în arta punerii de întrebări și căutării independente a răspunsurilor, promovând autonomia și responsabilitatea în procesul de învățare (Kirschner, Sweller & Clark, 2006).

           Implicarea părinților și a comunității în acest proces este, de asemenea, esențială. Comunicarea deschisă între școală și familie poate sprijini dezvoltarea gândirii critice prin extinderea experiențelor de învățare dincolo de sala de clasă (Hoover-Dempsey & Sandler, 1997). Crearea unui mediu stimulant și provocator atât acasă, cât și la școală contribuie semnificativ la consolidarea abilităților critice.

          Este important să subliniem că tehnologia poate juca un rol vital în încurajarea gândirii critice prin oferirea de noi resurse și platforme pentru învățare. Instrumentele digitale, cum ar fi aplicațiile educaționale interactive și platformele de învățare online, pot oferi contexte noi și incitante pentru explorare și gândire analitică (Prensky, 2012).

            În concluzie, dezvoltarea gândirii critice în învățământul primar este esențială pentru pregătirea elevilor să facă față complexităților lumii moderne. Prin integrarea strategiilor educaționale adecvate și utilizarea tehnologiilor suportive, alături de o colaborare strânsă cu familiile, școlile pot crea un mediu propice pentru creșterea unor indivizi capabili să gândească analitic și să contribuie pozitiv la societate. Rolul educației nu este doar de a transmite cunoștințe, ci și de a facilita dezvoltarea abilităților necesare pentru gândirea critică și rezolvarea problemelor, care la rândul lor susțin inovația și progresul social.

Bibliografie:

• Brookfield, S. D. (2017). Developing Critical Thinkers: Challenging Adults to Explore Alternative Ways of Thinking and Acting. John Wiley & Sons.
• Facione, P. A. (1990). Critical Thinking: A Statement of Expert Consensus for Purposes of Educational Assessment and Instruction. The California Academic Press.
• Hmelo-Silver, C. E. (2004). Problem-based learning: What and how do students learn? Educational Psychology Review, 16(3), 235-266.
• Hoover-Dempsey, K. V., & Sandler, H. M. (1997). Why do parents become involved in their children's education? Review of Educational Research, 67(1), 3-42.
• Kirschner, P. A., Sweller, J., & Clark, R. E. (2006). Why minimal guidance during instruction does not work: An analysis of the failure of constructivist, discovery, problem-based, experiential, and inquiry-based teaching. Educational Psychologist, 41(2), 75-86.
• Lipman, M. (2003). Thinking in Education. Cambridge University Press.
• Novak, J. D., & Gowin, D. B. (1984). Learning How to Learn. Cambridge University Press.
• Paul, R., & Elder, L. (2006). The Miniature Guide to Critical Thinking Concepts and Tools. Foundation for Critical Thinking.
• Piaget, J. (1972). The Psychology of the Child. Basic Books.
• Prensky, M. (2012). From Digital Natives to Digital Wisdom: Hopeful Essays for 21st Century Learning. Corwin Press.
• Ertmer, P. A., & Simons, K. D. (2006). Jumping the PBL implementation hurdle: Supporting the efforts of K-12 teachers. Interdisciplinary Journal of Problem-Based Learning, 1(1), 40-54.