CREATIVITATEA ÎN CADRUL ORELOR DE EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ - APLICAŢIA PRACTICĂ ŞI METODA PĂLĂRIILOR GÎNDITOARE
CREATIVITATEA ÎN CADRUL ORELOR DE EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ - APLICAŢIA PRACTICĂ ŞI METODA PĂLĂRIILOR GÎNDITOARE
ProEtica- Revistă Culturală
ISSN 2734-8954
ISSN-L 2734-8954
CREATIVITATEA ÎN CADRUL ORELOR DE EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ - APLICAŢIA PRACTICĂ ŞI METODA PĂLĂRIILOR GÎNDITOARE
Prof. ing. gr.I. POSTOLACHE DUMITRITA
Liceul Tehnologic ,,Mihai Viteazu"Vulcan,Hunedoara
Motto: "Punând pe copil să lucreze, îl faci să se intereseze de munca sa, şi dai imboldul preţios al simţirilor plăcute care îi tovărăşesc acţiunea şi plătesc succesul silinţei ". Alfred Binet
Un sistem de învăţământ bazat numai pe achiziţionarea de cunoştinţe, de modele prefabricate nu va avea şanse de a modela indivizi bine pregătiţi care să-şi controleze singuri gândirea şi să-şi folosească toate energiile de care dispun. Sistemul de învăţământ trebuie să respecte metodologia creativităţii astfel încât copilulul să prindă curaj să cerceteze necunoscutul, noutatea nemaifiind un obstacol, ci o provocare, creativitatea oferind posibilitatea de a comunica cu sine însuşi şi cu lumea întreagă.
Consider că stimularea potenţialului creativ al elevilor reprezintă una din principalele priorităţi ale educaţiei în condiţiile existente la noi, că este necesară dezvoltarea creativităţii fiecărei personalităţi. Procesul dat stimulează imaginaţia şi curiozitatea, iniţiativa şi încrederea în forţele proprii, independenţa în găsirea variantelor soluţii-atitudini atât de solicitate în societatea contemporană.
În literatură de specialitate sunt descrise diferite clasificări ale nivelului creativităţii ca produs al muncii creatoare:
- Creativitatea expresivă - este o premisă de dezvoltare a formelor superioare de creativitate. Produsele creative se caracterizează prin spontaneitate, fără a viza utilitatea şi valoarea socială a lor. Se manifestă la nivel de exerciţiu prin diferite soluţii productive. Creativitatea expresivă poate fi stimulată prin jocuri de creaţie, desene cu subiecte liber alese, instituirea unui climat favorabil. Nu se admit observaţii critice, pentru a nu bloca spontaneitatea activităţii elevilor.
- Creativitatea productivă - se manifestă prin realizarea unor lucruri utile pe baza anumitor tehnici îmbunătăţite. Produsele se deseobesc cu puţin de cele obişnuite, ele nu sunt foarte originale. Stimularea creativităţii productive se realizează prin învăţarea creativă, ce presupune metode de descoperire şi problematizare, lărgirea orizontului de cunoştinţe, acumularea experienţei.
- Creativitatea inovativă - este legată de cea expresivă şi cea productivă, dar în procesul ei se caută o soluţie nouă, o interpretare originală a unor lucruri cunoscute, prin combinarea ingenioasă a unor elemente. Se descoperă noi relaţii între obiecte şi fenomene, dar cu totul neobişnuite. Inovaţia de acest fel sporeşte simţitor productivitatea, îmbunătăţeşte procesul de predare-învăţare-evaluare.
- Creativitatea inventivă - reprezintă nivelul creaţiei persoanelor talentate care produc noi idei, soluţii, tehnologii.
- Creativitatea emergentă - este nivelul descoperirilor excepţionale în ştiinţă, creaţie artistică, tehnică, etc. Calea de la etapa expresivă la etapa de creaţie emergentă este lungă şi cere multe şi susţinute eforturi intelectuale pentru a educa şi forma personalităţi creatoare.
În cadrul orelor de Educaţie tehnologică se pot realiza aplicaţii practice. Orientarea procesului de activitate practică a copiilor trebuie făcută spre reprezentarea propriilor sentimente, atitudini, găsind mijloace proprii de reprezentare, deprinderi de mânuire şi de alegere a instrumentelor şi materialelor necesare ( carton, hârtie, lemn, paie, polistiren, creioane simple şi colorate, cariocă, beţişoare arse la capăt, scobitori, beţe de chibrituri, sârme, material plastic, cauciuc, sticlă, plastelină, hârtie glacee, deşeuri textile , pânză, material din natură, care prin diversitatea formelor şi varietatea coloritului, a posibilităţilor de îmbinare, oferă un cadru larg dezvoltării imaginaţiei şi gândirii creatoare (frunzele, seminţele, florile, diversele legume şi fructe ), etc)
În aceste ore se poate dezvolta sensibilitatea estetică contribuind la formarea gustului artistic prin intermediul mijloacelor de realizare a produsului, prin modul de îmbinare şi alăturare a materialelor, prin modalităţile de decorare alese. Formarea deprinderilor de prezentare a propriilor idei, sentimente, trăiri, stări interioare prin intermediul culorilor, formelor, proporţiilor acestora etc. În conceperea şi realizarea unor lucrări, elevilor li se oferă posibilitatea de a li se dezvolta imaginaţia, fantezia creatoare, manualitatea, simţul practic, spiritul de echipă, capacitatea de cooperare şi colaborare, toate acestea ducând mai târziu la lărgirea ariei de orientare profesională.
Activitatea desfăşurată în cadrul activităţilor practice de la Educaţie tehnologică stimulează activitatea de cunoaştere a copiilor, permite aplicarea în practică a cunoştinţelor însuşite, consolidarea şi aprofundarea lor. Desfăşurarea activităţilor practice permit educarea şi dezvoltarea multor procese psihice (percepţia, spiritul de observaţie, reprezentările, atenţia, memoria, gâdirea, imaginaţia) şi a unor însuşiri de personalitate: spiritul de iniţiativă, încrederea în posibilităţile proprii, dorinţa de a lucra în colectiv, atitudinea creatoare faţă de frumos, simţul estetic, atitudinea justă faţă de muncă şi rezultatele ei, perseverenţa, sârguinţa, hărnicia.
Pentru aceasta profesorul trebuie să ştie să aleagă activităţile propuse elevilor, acestea să aibă sens şi să prezinte interes, să fie legate nu numai de materia predată dar şi de experienţa de viaţă a acestora, fiind capabile să stimuleze efortul personal şi să dezvolte motivaţia pentru lucru.
O altă posibilitate prin care îşi poate atinge aceste obiective este lucrul în echipă care se bazează pe următoarele principii:
- Interdependenţa pozitivă, conform căreia succesul grupului depinde de efortul depus în realizarea sarcinii de către toţi membrii. Echipa este dirijată către un scop comun, stimulată de o apreciere colectivă, rezultatul fiind suma eforturilor tuturor.
- Responsabilitatea individuală, care se referă la faptul că fiecare membru al grupului îşi asumă responsabilitatea sarcinii de rezolvat;
- Formarea şi dezvoltarea capacităţilor sociale, stimularea inteligenţei interpersonale care se referă la abilitatea de a comunica cu celălalt, de a primi sprijin atunci când ai nevoie, de a oferi ajutor, la priceperea de a rezolva situaţiile conflictuale.
- Interacţiunea faţă în faţă ce presupune un contact direct cu partenerul de lucru;
- Împărţirea sarcinilor în grup şi reflectarea asupra modului cum se vor rezolva sarcinile de către fiecare membru în parte şi de către colectiv.
Într-o echipă eficientă, membrii se bucură fiecare de succesul celorlalţi, sprijină deciziile colegilor şi îşi asumă partea lor de vină când rezultatele nu sunt cele care ar fi trebuit.
Când constituie o echipă, profesorul poate fi tentat să adune laolaltă elevi care gândesc într-un mod asemănător. Acest fapt poate conduce la un mediu de lucru liniştit dar nu cu adevărat eficient. Dacă toţi membri echipei au acelaşi mod de a privi lumea, va fi puţin probabil ca echipa să crească sau să se dezvolte. A aduna laolaltă indivizi cu păreri diferite poate îmbunătăţi calitatea procesului de luare a deciziilor şi, cu siguranţă, şi va spori versatilitatea.
O modalitate de a introduce în echipă diversitatea şi versatilitatea este aceea de a lua în considerare modul de gîndire al indivizilor. Diferitele moduri de gândire şi avantajele acestora sunt foarte clar ilustrate de Edward de Bono în ale sale Şase pălării gânditoare. Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.
Un profesor modern, va permite iniţiativa şi spontaneitatea, creativitatea elevului, dar şi dirijarea, îndrumarea sa, existenţa unor relaţii de cooperare între profesor şi elev. Acesta este elementul esenţial al învăţământului modern.