ProEtica- Revistă Culturală

ISSN 2734-8954

ISSN-L 2734-8954

14.01.2022

Crăciunul la români

Prof. înv. primar Urmuzache Marieta,

Șc. Gimn. ,,General Grigore Baștan", Buzău

Nașterea Domnului Iisus Hristos este sărbătorită în zilele de 25, 26 și 27 decembrie, iar seara de 24 decembrie este cunoscută și sub denumirea de Ajunul Crăciunului. Sărbătoarea Crăciunului datează încă din secolul al IV-lea, când Biserica Creștină a stabilit această dată nu întâmplător, ci pentru a concura cu nașterea zeului Soare din tradițiile păgâne. Mulți istorici ai religiei sunt însă de părere că Nașterea Domnului ar fi avut loc spre sfârșitul iernii. Există totuși unele discrepanțe între datele la care se sărbătorește Crăciunul: creştinii ortodocşi de rit vechi îl sărbătoresc pe 7 ianuarie, după calendarul Iulian, care este decalat cu 13 zile față de cel oficial.

Tradiția împodobirii bradului și a lui Moș Crăciun

Tradițiile Crăciunului au fost îmbogățite de la an la an. Cei mici îl așteaptă an de an pe Moș Crăciun cu plete dalbe, care vine cu tolba încărcată de cadouri pentru copiii cuminți. Cu câteva zile înainte de Crăciun, se împodobește bradul cu ornamente de diferite culori. Obiceiul bradului de Crăciun ar fi apărut în Germania, unde legenda spune că Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea stejarilor, venerați de păgâni. În cădere, stejarii au distrus toți copacii din prajmă, mai puțin bradul, care a devenit de atunci un simbol al acestei sărbători și este împodobit în seara de Ajun. În țara noastră, există mai multe tradiții și obiceiuri de Crăciun, transmise din generație în generație. În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului, gospodarii se trezesc dis-de-dimineață, aprind focul în sobă și ațâță jarul cu ajutorul unui vreasc, în timp ce rostesc o urare de Crăciun: "Bună dimineața lui Ajun! /C-a venit într-un ceas bun /Să ne-aducă: porcii grași și unturoși /Și oamenii sănătoși, /Vacile cu viței, oile cu miei, scroafele cu purcei, cloștile cu pui, găinile cu ouă. La anul și la mulți ani!".

Obiceiul colindatului

Una dintre cele mai îndrăgite tradiții de Craciun este mersul cu colindul. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg din casă în casă cu steaua în mână și le vestesc oamenilor nașterea lui Iisus prin colinde. Se spune că acela care nu le deschide poarta colindătorilor va avea parte de un an neroditor și de ghinioane în casă, cauzate de zgârcenia de care a dat dovadă.

În Maramureș, la colindat merg și adulții, nu numai copiii. Ei sunt primiți de gazde și ospătați cu cozonac, sărmăluțe, preparate din carne de porc, colaci și vin, preparate specifice zonei.

În Transilvania, tradiția colindului este ținută cu sfințenie în fiecare an, când tinerii se adună în grupuri și colindă la cunoscuți, care îi întâmpină cu bautură (de obicei palincă) și bucate tradiționale.

În Bucovina, colindul începe încă din dimineața zilei de ajun, cu copiii mici, urmați mai târziu de copiii mai mari și noaptea de tineri. Aceștia primesc colaci tradiționali, fructe, dulciuri sau bani.

În Dobrogea, colindatul este considerat cea mai frumoasă datină care anunță Nașterea Domnului Isus. Pe vremuri, tinerii erau văzuți în cete. Aceștia trebuiau să fie buni cântăreți, gospodari și să nu fie hoți sau bețivi. Colindătorii sunt primiți de gazde cu cozonac, diferite bucate tradiționale, mere, nuci, gogoși și bautură (de obicei vin sau țuica fiartă). În această zona a țării colindatul continuă până în noaptea de Anul Nou, când se încheie cu Plugușorul și Sorcova.

În Oltenia, unde există multe colinde specifice sărbătorii Crăciunului, cele mai cunoscute fiind Steaua și Plugul cel Mare. Grupuri formate din patru copii, merg din casă în casa din Ajun și până în zori, cu colindul Steaua. Fiecare are rolul sau în ceată, astfel: unul ține steaua, altul adună cadourile primite (nuci, covrigi, bani), unul ține săculețul și ultimul ține ciomagul pentru a se apăra de câini în caz de nevoie.

În Muntenia, se formează grupuri (cete) de colindători care merg să ureze gazdelor sănătate, noroc și bogăție, dar și să vestească sosirea sărbătorilor. În zonele Munteniei subcarpatice se practicau și colinde formate din grupuri de fete care mergeau la colindat în special la flăcai, la bărbații neânsurați. În vremea noastră însă se practica colindatul în grupuri mixte, fie de prieteni, fie formate din membrii familiei, care merg la colindat la prieteni, rude și vecini. Se spune că datina colindului are și rolul de a aduce prosperitate și de a îndeparta spritele rele.

Un alt obicei popular este atârnarea unei crenguțe de vâsc în case. Vâscul apare în mai multe culturi, iar originea sa nu este cunoscută. De exemplu, popoarele scandinave credeau că vâscul o reprezintă pe zeița dragostei, Friga, și că acele cupluri care se sărută sub vâsc vor fi împreună toată viața. În tradiția creștin-ortodoxă, se spune că acela care pune vâsc în casă va avea un an îmbelșugat, fericire și liniște în familie. De asemenea, în ziua de Ajun, cei care voiau să afle cum vor sta cu sănătatea în anul care urmează tăiau pe jumătate un măr. Dacă fructul avea viermi la interior, credința era că omul va fi urmărit de boală. Un măr putred însă anunță moartea. Gospodinele știu că toata casa trebuie curățată lună înainte de Ajun, când nu mai au voie să dea cu mătura, pentru că o veche superstiție spune că așa se alungă norocul din casă. Creștinii nu au voie să bea rachiu în Ajunul Craciunului. O altă tradiție specifică Munteniei, Olteniei și Banatului este ca gospodinele să prepare un aluat folosit pentru a alunga deochiul animalelor din gospodărie. Astfel, animalele vor fi sănătoase tot anul și vor da mai mult lapte.

Tradiția mesei din Ajun și a postului de Crăciun

O altă tradiție importantă este chiar masa de Crăciun. În data de 25 decembrie ia sfârșit postul Crăciunului, care durează aproximativ șase săptămâni. În această zi, oamenii se pot desfăta cu bucatele tradiționale de Crăciun: tobă, lebăr, piftie, sarmale, caltaboși, salate, cârnați sau friptură. Carnea folosită pentru prepararea bucatelor de Craciun este proaspătă, întrucât de Ignat, în data de 20 decembrie, are loc un alt obicei: tăierea porcului. Ca și desert, de Craciun nu poate lipsi cozonacul, placintele, negresa, chec, tiramisu cu ciocolată.

Bibliografie:

- Tradiții.ro

- Semnificatiile-obiceiurilor-de-Crăciun, 21 decembrie 2008, Raluca Brodner.