Comunicarea eficientă în învățământul primar

ProEtica- Revistă Culturală

ISSN 2734-8954

ISSN-L 2734-8954

10.02.2025

Comunicarea eficientă în învățământul primar

Studiu de specialitate

Prof. înv. primar Turosu Lucia Cristina

Școala Gimnazială ,,Ștefan cel Mare", Galați

     În lumea educației, comunicarea joacă un rol esențial în procesul de învățare. De la transmiterea informațiilor între profesori și elevi, la interacțiunile care au loc între elevi, comunicarea eficientă este crucială pentru succesul educațional (Smith, 2020). Acest studiu abordează importanța comunicării eficiente în învățământul primar, strategiile care pot fi utilizate pentru îmbunătățirea acesteia și impactul său asupra rezultatelor elevilor.

      Comunicarea în educație nu se limitează doar la transmiterea informațiilor; ea include și înțelegerea emoțiilor, crearea unui mediu de învățare pozitiv și dezvoltarea abilităților sociale (Jones & Brown, 2019). Studiile au arătat că școlile cu o strategie de comunicare bine dezvoltată tind să aibă elevi mai implicați și rezultate academice mai bune (Johnson, 2021). Comunicarea eficientă contribuie la crearea unui mediu care încurajează curiozitatea și învățarea activă (Harris, 2020).

        În cadrul metodelor și strategiilor de comunicare eficientă se găsește și utilizarea unui limbaj clar și accesibil. Profesorii trebuie să fie conștienți de nivelul de înțelegere al elevilor și să adapteze terminologia corespunzător (Miller, 2018). Mai mult, gesturile, expresiile faciale și limbajul corpului sunt componente esențiale ale comunicării (Davis, 2017). Aceste elemente pot sprijini sau submina mesajul verbal transmis       . De asemenea, integrarea tehnologiei în educație a deschis noi posibilități pentru comunicare. Platformele online pot facilita interacțiunea și împărtășirea resurselor educaționale (Robinson, 2019).

               Există și bariere în comunicare. În școlile cu diversitate culturală, barierele lingvistice pot constitui un obstacol semnificativ (Liu, 2020). Metodele de comunicare incluzivă sunt esențiale pentru a asigura sensibilitate culturală.

             Comunicarea eficientă este crucială în gestionarea comportamentului în clasă. Regulile și așteptările trebuie să fie comunicate clar și constant (Evans, 2018).

          Studiile au arătat că asigurarea unei formări continue pentru profesori în domeniul abilităților de comunicare poate îmbunătăți considerabil eficiența predării (Wilson, 2019). De asemenea, elevii ar trebui încurajați să participe activ la lecții și să ofere feedback, promovând astfel un dialog constructiv (Martin, 2020).

       Este important să cunoaștem câteva dintre instrumentele și tehnologiile utile în îmbunătățirea comunicării. Dintre acestea amintim integrarea platformelor digitale. Tehnologia a revoluționat modul în care se realizează comunicarea în educație. Platformele digitale, precum Google Classroom sau Microsoft Teams, permit ca informațiile să fie accesate cu ușurință și favorizează colaborarea între elevi și profesori (Prensky, 2021). Aceste instrumente oferă conținut educativ și facilitează discuțiile prin forumuri și mesaje instantanee, îmbunătățind procesul de învățare. Avantajele utilizării platformelor digitale includ: accesibilitate crescută la resurse educaționale, posibilitatea de feedback în timp real de la profesori, crearea unui portofoliu digital de lucrări și proiecte.

          De asemenea, aplicațiile educaționale au devenit o parte esențială a arsenalului pedagogic. Acestea asigură o modalitate interactivă și atractivă de a preda, motivând elevii să participe mai activ la procesul de învățare (Gee, 2020). De exemplu, aplicații precum Kahoot! și Quizlet sunt utilizate frecvent pentru a face recapitulări și evaluări într-o manieră distractivă și interactivă. Beneficiile aplicațiilor educaționale sunt reprezentate de învățare personalizată, care permite elevilor să învețe în ritmul lor, elementul de gamificare ce stimulează interesul și implicarea elevilor, posibilitatea de a monitoriza progresul în timp real.

         Nu este de scos din discuția importanța implicării părinților pentru a avea o comunicare eficientă. Implicarea părinților în educația copiilor lor este un element cheie al succesului academic. Profesorii ar trebui să utilizeze diverse canale de comunicare, inclusiv întâlniri față-în-față, e-mailuri și buletine informative digitale, pentru a menține părinții informați și implicați (Epstein, 2018).

             Educația eficientă continuă și acasă, părinții având un rol important în susținerea și extinderea învățării școlare. Comunicarea deschisă și continuă între părinți și profesori ajută la abordarea problemelor rapid și eficient (Henderson & Mapp, 2020).

           Evenimentele comune, cum ar fi serile de educație pentru părinți, ateliere de lucru sau proiectele de voluntariat, pot întări relația dintre școală și familie, oferind oportunități de implicare directă a părinților în educație (Hoover-Dempsey et al., 2019).

         Pe măsură ce tehnologia avansează, este probabil ca utilizarea inteligenței artificiale și a învățării automate să devină din ce în ce mai integrată în educație. Aceste tehnologii pot oferi predicții personalizate și soluții adaptate pentru nevoile fiecărui elev (Luckin, 2021).

         Cu o dependență tot mai mare de tehnologie, vin și provocările legate de confidențialitate și etică. Instituțiile de învățământ trebuie să creeze politici clare privind colectarea și utilizarea datelor elevilor, asigurându-se că drepturile acestora sunt protejate (West, 2020).

             Rolul comunicării în educația primară continuă să evolueze, fiind favorizat de inovațiile tehnologice și de o mai bună înțelegere a nevoilor educaționale diversificate. Prin creșterea abilităților de comunicare și a instrumentelor la dispoziție, educația poate deveni un proces mai dinamic și incluziv, asigurând un mediu de învățare care răspunde nevoilor fiecărui elev.

Bibliografie:

• Epstein, J. L. (2018). School, Family, and Community Partnerships: Your Handbook for Action. Corwin Press.
• Gee, J. P. (2020). What Video Games Have to Teach Us About Learning and Literacy. Palgrave Macmillan.
• Greenhow, C., & Lewin, C. (2021). Social Media and Education: Now the Dust Has Settled. British Journal of Educational Technology, 52(2), 34-55.
• Henderson, A. T., & Mapp, K. L. (2020). A New Wave of Evidence: The Impact of School, Family, and Community Connections on Student Achievement. Southwest Educational Development Laboratory.
• Hoover-Dempsey, K. V., et al. (2019). Teachers Engaging Parents in School Processes: A Qualitative Study of Practices. Educational Research and Evaluation, 25(4), Pages 88-106.
• Luckin, R. (2021). Enhancing Learning and Teaching with Technology: What the Research Says. Open University Press.
• Prensky, M. (2021). Digital Natives, Digital Immigrants. On the Horizon, 29(5), 1-6.
• Rao, S. (2019). Strategies for Teaching Students with Learning Disabilities. Intervention in School and Clinic, 54(2), 102-110.
• Salend, S. J. (2020). Creating Inclusive Classrooms: Effective and Reflective Practices. Pearson.
• Tomlinson, C. A. (2021). How to Differentiate Instruction in Academically Diverse Classrooms. ASCD.
• West, D. M. (2020). Privacy and Security in Schools: A Data-Driven Conversation. Brookings Institution Press.