Adaptări, provocări și inovații în sistemul de învățământ online

ProEtica- Revistă Culturală

 ISSN 2734-8954

 ISSN-L 2734-8954

13.05.2021

Adaptări, provocări și inovații în sistemul de învățământ online 

Prof. Gheorghe Monica,

Școala Gimnazială "Căpitan Aviator Mircea T. Bădulescu", Buzău

În contextul cultural-educativ din prezent - și coroborat cu situația generată de starea de pandemie - actorii actului educativ devin tot mai preocupați de gradul implicării elevilor la orele efective, dar, în special, în desfășurarea acestora online. Sunt tot mai căutate metode digital-interactive în toate cele trei etape: predare, învățare, evaluare, pentru ca experiența copiilor la școală să implice prezentul, dar și viitorul lor.

Era digitală, sau era informației, este o etapă istorică specifică și caracterizată prin trecerea de la producția industrială la informație și computerizare. Aceasta modifică semnificativ interacțiunea indivizilor, între ei, dar și cu instituțiile publice și economice.

Contextul actual, evident, nedorit și neașteptat, a forțat și a grăbit progresul în direcția informatizării, a digitalizării în toate domeniile existenței umane. Învățământul la distanță sau online era, în general, o excepție. Însă, acum, a devenit o regulă sau cel puțin o variantă foarte des întâlnită. Ceea ce, probabil, în ritmul cunoscut anterior, ar fi necesitat câțiva ani buni de practică și exersare.

Adaptarea școlii la noul sistem de predare a avut loc în scurt timp, într-o perioadă care ar fi durat, în mod normal, cel puțin un an. În sprijinul cadrelor didactice au fost elaborate cursuri de instruire în folosirea tehnologiei. Aceasta atât pentru organizarea atractivă și interactivă a informației de transmis (actul predării), cât și pe parcursul celorlalte două etape: învățarea și evaluarea.

Tehnologia digitală, la nivelul progresului actual, tot timpul în avans, este cea care poate permite atât profesorilor să stabilească, cât și elevilor să beneficieze de acestea, diverse modalități de predare, de învățare, de evaluare. Direcția urmărită, și principiu recent al educației, este învățarea de tip personalizat sau independent, una care să se armonizeze preferințelor și nevoilor individuale, dar care să și ducă la o urmare a învățării de-a lungul vieții, să fie o învățare continuă.

Predarea exclusiv a cunoștințelor și a teoriei trebuie să facă loc unei învățări de tip "instruire", una care să poată fi conectată în mod direct la activități desfășurate în lumea reală, în profesia și la locul de muncă pe care le vor ocupa viitorii adulți. Adică, această învățare specială trebuie să funcționeze în propriile contexte umane și atunci când este nevoie de ea.

Această învățare continuă, aplicabilă într-o multitudine de contexte și moduri, este susținută de tehnologiile media și informatice care facilitează oricărui elev accesul larg al datelor și interacțiunile cu ceilalți, fie specialiști, profesori, fie colegi de aceeași vârstă.

Eficientizarea actului didactic este susținută și de mixarea metodelor și a mijloacelor de învățare.

Iar dacă predarea de informații și învățarea de deprinderi în mediul online are specificul ei, totuși dificultățile nu sunt de natură exagerată. Căci informațiile, aceleași ca în sistemul clasic de predare, vor fi transmise de data aceasta prin metode interactive, metode care să-i implice mai mult pe elevi în comunicarea de la distanță în care pot fi mai greu determinați să rămână atenți pe perioade mai lungi.

Metodele interactive pot păstra interactivitatea la același nivel sau chiar mai mare ca în învățământul la clasă. În acest sens, "dacă vrem ca elevii să vină la sesiuni, dacă vrem ca ei să știe că merită să-și petreacă timpul acolo", explică un specialist american, Melanie Kitchen, "trebuie să fie realmente ceva activ și angajant pentru ei. Ori de câte ori ei pot lucra cu materia, o pot caracteriza, clasifica, organiza și pot împărtăși gânduri despre ea, pot participa la discuții - toate acestea sunt lucruri grozave care se pot face în grupuri mici."

Modalitatea de instruire asincronă avantajează învățarea online deoarece elevii au oricând la dispoziție materialele pentru studiu. Nici nu prezintă problemele generate de accesul diferit la tehnologie, de furnizarea de servicii de internet nelimitat sau de un orar rigid. Însă, cu siguranță, perioada cursurilor școlare necesită încadrarea în orar, deci se cer combinate cele două modalități de instruire: sincronă și asincronă.

Există diferite tipuri de activități și diferite metode interactive de predare ce se pretează foarte bine învățământului online.

Pedagogii experimentați și specialiștii în educație recomandă, în primul rând, instruirea directă, folosind scurte materiale video, lecturarea alternativă de texte, dar și citirea de materiale în forma asincronă. Înțelegerea noțiunilor predate se verifică prin întrebările incorporate, eventual prin crearea de discuții între elevi după același model: unii întreabă, iar colegii lor încearcă să răspundă; și alternează rolurile. Accentul se pune pe abordarea și dezvoltarea învățării cooperative, în colaborare, jocuri de gândire, strategii de discuție cu clasa.

Pe de altă parte, învățarea online nu e prea potrivită pentru conținuturi extinse, ci acestea trebuie predate simplificat în noțiunile mai importante și în ritm mai lent. Pentru acest lucru profesorul trebuie să selecteze conținutul de predat în funcție de durabilitatea și efectul asupra elevilor, în ce măsură noțiunile pot fi transferabile altor arii de conținuturi și pot face trecerea la următoarele ore. "Abilitățile cum sunt analizarea, construirea de argumente, construirea unei baze solide de cunoaștere prin texte și vorbire - toate pot fi predare în multe arii de materie", susține aceeași cercetătoare americană. Instrucțiunile de lucrat temele, folosind noțiunile predate, trebuie să fie clare, simple și, pe cât posibil, transmise în mai multe modalități, atât scris, cât și video. Lecțiile interactive pot fi înregistrate și postate pe o platformă ușor de accesat și de către elevi în afara timpului propriu-zis de școală.

În predare sunt necesare mai multe activități de cu elevii, afară de teoria propriu-zisă. Aceasta din urmă ar trebui să ocupe doar o treime din cadrul orei de curs. Iar informațiile ce urmează să fie predate pot fi structurate cu succes folosind prezentările PowerPoint, în slide-uri ce vor cuprinde doar cele mai importante informații. Pe baza acestor informații principale urmează dezvoltarea subiectului cursului în interacțiunea profesor-elevi. Prezentările PowerPoint trebuie să fie atractive și ușor de parcurs, cuprinzând imagini și video-uri, dar suficient de scurte pentru a preveni neatenția și plictiseala elevilor.

La fel de importantă este evaluarea online. Predarea de la distanță și în interactivitate aproape individuală cu elevul, pune accentul pe feedback-ul formativ. Elevii lucrează la teme și însărcinări și le pot verifica pe parcurs prin feedback-ul profesorului, în loc să primească pur și simplu note la sfârșit. În învățarea online, spune Kitchen, "există atât de multe modalități prin care elevii pot trișa, așa că, dacă le vom da doar un simplu test sau chestionar, le este realmente ușor să caute acea informație." Și atunci e nevoie de accentuat creativitatea. Copiii pot crea lucruri drept sarcini de învățare. Acestea pot fi filme video, interviuri audio, artă fizică sau digitală, compuneri scrise, benzi desenate și așa mai departe. "E mult mai dificil să trișezi atunci când trebuie să creezi sau să faci ceva. Iar asta integrează de asemenea mai multe arii tematice și le ridică, toată acea învățare se include în creația pe care o vor face."

Verificarea și evaluarea informațiilor predate și asimilate se poate face și sub formă de chestionare sau quiz-uri. Acestea pot fi folosite la fiecare sfârșit de oră. Există pe internet platforme și șabloane de aplicații prin care se poate evalua gradul de cunoștințe rămase în urma informațiilor predate, chiar și la nivel de detaliu al cunoștințelor asimilate. Aceste mijloace de evaluare pot fi, de asemenea, apreciate prin feedback, iar nu neapărat printr-o notă.

O altă metodă la care predispune învățarea online este proiectul ca sarcină de lucru pentru elevi. Însă, fiind de complexitate ridicată, e recomandată la sfârșitul unui modul sau semestru. Pentru a evalua cu adevărat progresele pe care le-au făcut în timp elevii, li se cere acestora să analizeze și să cerceteze informații pe care le descoperă singuri folosind volumul mare de informații de pe internet. Acest exercițiu îi vor ajuta să-și structureze informația și să o integreze în respectivul proiect pe care să-l prezinte celorlalți. Imagini și materiale audio/video integrate în proiect fac ca realizarea acestuia să fie mai captivantă.

Jocurile didacticereprezintăo altă metodă interactivă eficientă în procesul de predare-învățare-evaluare clasic, iar în învățământul online este și mai accesibilă, ușor de organizat și eficientă. Și, în plus, foarte captivantă pentru elevi, și chiar și pentru profesori. Pe numeroase platforme există jocuri deja special concepute pentru multe subiecte care sunt predate la școală. Poate fi însă și creat de cadrul didactic, folosind aceste platforme.

Metodele și mijloacele interactive de predare își dobândesc avantajul în învățământul online prin mai multe aspecte. Se accentuează și se câștigă pregătirea individuală a elevului, potrivit caracteristicilor personalității, interesele și nevoile fiecăruia. Se impune și se realizează prezentarea concisă și succintă a oricărei cantități de informații educaționale. Procesul de însușire a materialului educațional este mult simplificat. Activitatea cognitivă a elevilor este intensificată, aceștia primesc cunoștințe teoretice și abilități practice.

În general, se creează o comunicare clară și consistentă, se stabilesc ritualuri și rutine explicite și constante, se utilizează strategii de instruire bazate pe cercetare, se realizează necesitatea, atât elevilor, cât și profesorilor, de a utiliza unelte digitale sau non-digitale pentru sarcinile didactice.

În final, concluzionând, oportunitatea desfășurării lecțiilor online favorizează concentrarea pe învățare autentică și creativitate în tot sistemul didactic.

Bibliografie:

• Adăscăliței, Adrian (2007). Instruire asistată de calculator. Didactica informatică. Iași, Editura Polirom
• Botnariuc, P., Cucoș, C., Glava, C., Iancu, E. D., Ilie, D. M., Istrate, O., Velea, S. (2020). Școala Online - Elemente pentru inovarea educației. București: Editura Universității, din București
• Brut, Mihaela (2006). Instrumente pentru e-Learning. Ghidul informatic al profesorului modern, Iași, Editura Polirom
• Făt, Silvia & Labăr, Adrian, (2014). Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie. București. Editura EduTIC
• Hattie, John, (2014). Învățarea vizibilă: ghid pentru profesori. București, Editura Trei
• https://creeracord.com/2020/07/29/9-moduri-in-care-predarea-online-trebuie-sa-fie-diferita-fata-de-predarea-fata-in-fata/